PwC: Viata angajatilor si a companiilor in pandemie, in viziunea consultantilor

Cand crezi ca le-ai vazut pe toate, cand ai trecut prin istoria tumultoasa a economiei din ultimele trei decenii, prezentul vine sa demonstreze, inca o data, ca pot aparea crize pe care nici nu le-ai imaginat, noi obstacole de depasit, deschizand, insa, pentru cei pregatiti sa se adapteze si reinventeze, noi oportunitati. Dupa 30 de ani de cand prima mare firma de consultanta a intrat pe piata din Romania, deschizand primul biroul la Bucuresti, patru lideri din boardul PwC vorbesc despre provocarile pe care, in apropierea anului aniversar, pandemia le-a adus in activitatea firmei si a mediului de afaceri.

Ionut Simion, Country Managing Partner, Dinu Bumbacea, Lider Consultanta pentru Afaceri, Daniel Anghel, Lider Taxe & Legal si Kenneth Spiteri, Lider Audit au povestit, pentru Profit.ro, despre trecerea rapida la munca la distanta, despre cum s-au schimbat interactiunile cu clientii, despre avantajele digitalizarii, dar si despre primele semne ale revenirii la normalitate si ale redresarii economice, strategii recomandate companiilor si autoritatilor pentru depasirea crizei.

“Peste noapte am trecut 100% in online”, spune Ionut Simion despre situatia de la inceputul starii de urgenta, in 2020, pe care nimeni nu ar fi putut-o anticipa. Faptul ca s-a trecut atat de rapid la un alt mod de lucru, intr-o companie cu peste 800 angajati si proceduri bine stabilite, a fost, in opinia sa, cea mai mare realizare: “A fost o confirmare a investitiilor facute anterior in dezvoltarea unei infrastructuri care sa asigure nu doar lucrul online, pentru ca nu aveam o problema cu asta, ci si securitatea datelor si informatiilor prelucrate de companie”.

A doua reusita a fost ca echipa a ramas conectata, continuand sa lucreze impreuna de la distanta si adaptandu-se la nevoile clientilor. Activitatea nu s-a redus deloc, lunile martie, aprilie si mai, cand s-a declansat criza medicala, fiind oricum perioada extrem de aglomerata in care se finalizeaza rapoartele de audit. “Tot departamentul de audit era in paine. Si pentru departamentul de consultanta fiscala era perioada cea mai plina. Cei din serviciile de consultanta pentru afaceri au fost, intr-adevar, mai afectati, dar nu toate liniile, ci mai mult cei care se ocupau de imbunatatirea performantei companiilor… cu activitati oprite sau limitate in criza sanitara nu prea mai putea fi vorba oricum de nicio performanta pentru o vreme”, arata Ionut Simion.

Reintors de sase saptamani in firma, la doar cateva zile dupa ce se mutase cu echipa de consultanta pentru afaceri in noul sediu din Ana Tower, Dinu Bumbacea rememoreaza cum, in martie 2020, peste weekend, s-a luat decizia ca toti sa lucreze de acasa, inainte cu putin timp de a fi instituita starea de urgenta. “Cele mai afectate proiecte au fost cele care tineau de tranzactii. Oamenii nu mai puteau calatori, iar a incheia o tranzactie la distanta nu este optim. In primele 2-3 luni a fost o inertie, dupa care oamenii s-au ajustat, si-au dat seama ca asta e o noua stare cu care trebuie sa se obisnuiasca si lucrurile au repornit”. In final, rezultatele au fost chiar peste asteptari. “Consultanta pentru afaceri este un buzunar destul de divers, cu mai multe competente. Per ansamblu vom fi chiar peste anul precedent, insa cu un efort mai mare, tinand cont de vremurile prin care trecem”, spune Dinu Bumbacea. Paradoxal lucrul de la distanta ii poate apropia pe colegi: “In perioada asta am vorbit cu mai multi colegi ca inainte. Vorbesc saptamanal si cu unii dintre ei pe care inainte ii intalneam mai rar. I-am cunoscut mai bine, am aflat lucruri pe care nu le-as fi intuit, mi-am dat seama de plusuri, de minusuri, si de ce-i doare, si de ce si-ar dori”. Chiar daca au existat castiguri din aceasta situatie dificila a muncii la distanta, Bumbacea spune ca ar prefera oricand sa se intoarca la interactiunea directa de dinainte de pandemie. Personal, s-a intors la birou in iunie 2020, imediat ce s-a ridicat restrictia. Pe etajul unde lucreaza cu echipa de consultanta pentru afaceri, din 140 de colegi mai vin cel mult 10 la birou, restul lucreaza la alegere fie de acasa, fie de la sediul clientului. “Cei care au revenit mai devreme la birou vad lucrurile altfel. Cu cat stai mai mult acasa in izolare, cu atat ai mai multe temeri de a te intoarce. Deocamdata, totul e conditionat de ce se intampla in jurul nostru, de campania de vaccinare si de numarul de cazuri. Cand situatia se va stabiliza, multi vor alege sa se intoarca la birou”, spune Dinu Bumbacea.

Daca activitatile de rutina s-au mutat rapid in mediul virtual, mai greu a fost pe zona de construire a business-ului, in crearea de noi oportunitati de afaceri, cu noi clienti, spune Daniel Anghel, pentru ca una e sa fii fata in fata cu interlocutorul, alta e sa faci totul online. Isi aminteste ca a anticipat nevoia unui mediu de lucru colaborativ si flexibil inca de acum cativa ani. “In 2018 am avut un articol cu titlul - Dezvoltarea tehnologiei ne ajuta sa activam modul de lucru colaborativ si adaptabil nevoilor fiecaruia. Culmea, vorbeam atunci chiar de lucrul la distanta fara sa-mi imaginez ca il vom pune in practica atat de repede si brusc”.

In timp ce echipele vechi erau deja sudate, angajarea, integrarea si instruirea noilor colegi a fost mai dificila de la distanta. “Avem programe numeroase si am inceput acum cinci ani sa fim technology enabled company. In taxe, avem un departament de tehnologie, cu oameni care au un apetit fie pentru tehnologie in totalitate, fie sunt consultanti fiscali care lucreaza in tehnologie. Toata echipa a inceput sa se specializeze pe diferite aplicatii sau instrumente tehnologice, fie ca vorbim de roboti, de inteligenta artificiala, sau de altele asemenea”, precizeaza Daniel Anghel. Chiar si avocatii au inceput sa isi adapteze modul de a interactiona cu clientii, de a explora informatii in zona de data mining, la Registrul Comertului sau in modul de constructie a contractelor. “Toata partea de raportari si conformare pe care o facem in zona fiscala se bazeaza pe roboti sau instrumente tehnologice. Tehnologia eficientizeaza foarte mult modul de lucru, intern si in relatia cu clientii, ne permite sa dam acces clientilor la informatii cat mai repede, de la distanta, intr-un format cat mai prietenos, ca sa poata lua decizii rapide, ceea ce e foarte important”, spune partenerul coordonator de Taxe.

Dificultatile de a angaja si integra noi angajati intr-o perioada cu limitari de circulatie si interactiune fizica au fost resimtite si de Kenneth Spiteri care coordoneaza auditul, un departament cu 360 de oameni: “Am angajat peste 80 de colegi anul acesta, inclusiv in centrul de excelenta deschis la Chisinau, unde am mutat o parte din activitati. A fost o provocare foarte mare, dar vrem sa investim in continuare in oameni si in aceste momente de incertitudine si de tranzitie”. Spiteri, care lucreaza in PwC din 1992, iar in Romania din 1998, a prins vremurile in care auditul presupunea calatorii frecvente si deplasare pentru perioade lungi la sediile clientilor. Un mod de lucru care ajuta foarte mult auditorul sa cunoasca indeaproape realitatea activitatii clientului, la fata locului, sa vada fabrica, procesul de productie, sa stea cu echipa. Evolutia tehnologiei a redus, in timp, deplasarile si interactiunea fizica, dar pandemia le-a facut sa dispara aproape complet. “Dupa declansarea starii de urgenta, doar pentru inventar am mai facut deplasari, pentru ca acolo e obligatorie prezenta fizica, iar restul de la distanta”, spune Kenneth Spiteri.

In opinia sa, daca ar ajunge sa se realizeze exclusiv la distanta, activitatea de audit ar pierde o parte foarte importanta: cea sociala, in care se interactioneaza cu echipa si cu clientii. “Se castiga, insa, in eficienta, pentru ca in anii de inceput puteam pierde doar pe tren cate 3-6 ore pe saptamana fiecare. Este si un castig, totusi sper ca vom continua sa mergem fizic la clienti. Poate nu trei saptamani, ca inainte, dar macar o saptamana, sa vedem fabrica, sa vorbim, sa cunoastem echipa. E o parte importanta din ce oferim ca experienta pentru angajati”, arata partenerul pe audit.

Digitalizarea a permis inovatii in audit, folosind roboti, big data, data analytics. Conexiunea buna de internet din Romania a fost de mare ajutor in pandemie, spune Spiteri, si va continua sa fie un avantaj in perioada urmatoare, cand crede ca programul va fi adaptat in multe companii astfel incat sa se lucreze 2-3 zile pe saptamana la birou si 2 zile acasa. “Viata merge mai departe, sper ca ne vaccinam si ne intoarcem la normal”, conchide acesta.

Chiar daca tehnologia a permis o adaptare rapida la noul mod de lucru la distanta, Ionut Simion crede ca nu se poate permanentiza. “O astfel de situatie nu poate dura foarte mult in consultanta. Cei care erau in organizatie de peste un an lucreaza foarte bine impreuna si de la distanta. Cei care au fost recrutati pe parcurs au dificultati mai mari, pentru ca nu le e la fel de usor sa ceara sfaturi, sa vada la alti cum se face, daca nu sunt fata in fata. Este convins ca interactiunile online vor avea si dupa pandemie un rol crescut, comparativ cu perioada de dinainte, dar nu la niveluri atat de mari ca acum. “Suntem intr-un business de oameni pentru oameni, oferim servicii croite pe baza interactiunii si dialogului cu clientii nostri. Mai sunt si training-urile. Profesia, meseria nu se invata stand in fata unui calculator, doar citind legea. Exista acel know-how, ghidarea, lucrul cot la cot in care te sfatuiesti, e munca in echipa. Ai nevoie de celalalt sa contribuie, sa te ajute, sa impartasesti cunostinte. Intalnirile online vor ramane pentru lucruri in care prezenta fizica nu aduce niciun beneficiu real”.

Dincolo de necesitatea adaptarii si reinventarii propriei organizatii, consultantii sunt chemati sa ajute si companiile din diverse domenii sa depaseasca dificultatile unei crize.

Pentru antreprenori si manageri, Ionut Simion crede ca este important, in primul rand, sa se obisnuiasca cu ideea de flexibilitate: “Presiunea venea deja din tehnologie, dar criza a accentuat viteza schimbarii, care a atat de mare, incat trebuie sa fii pregatit permanent sa te adaptezi, sa accepti ca asa cum mergeau lucrurile inainte nu vor mai merge in viitor”. Tehnologia va accelera rezolvarea problemelor, dar va perturba si maniera in care facem lucrurile, iar cine nu o anticipeaza si nu se adapteaza in business ramane in urma si se pierde.

In opinia sa, pe langa schimbarile tehnologice, si cele climatice vor pune presiune pe modelele de business. “Pana acum, cresterea economica a fost asigurata de industrii energofage, iar masurile luate pentru reducerea poluarii o vor afecta. Nimeni nu vrea sa-si taie craca de sub picioare, sa afiseze rezultate mai mici. Vrea sa posteze tot crestere cu doua cifre si profit mai mare. Cum poti trece, insa, de la modelul de business actual, la modelul viitorului, daca modelul viitorului nu suna foarte atractiv din punct de vedere al profitabilitatii? Companiile care fac aceste salturi vor fi castigatoare. Nu toti pot fi inovatori in domeniile lor, dar majoritatea trebuie sa isi adapteze modelul de business la noile realitati”, spune Simion, oferind si un exemplu: companiile din China au inceput sa produca direct masini electrice, si-au dat seama ca nu are sens sa construiasca o industrie auto pe combustibili fosili. Sunt mult in urma pietei auto din Europa si SUA, nu au avut niciodata branduri relevante, dar au adaugat permanent imbunatatiri in rezistenta bateriilor, spre exemplu, pana cand au putut anunta lansarea unei masini electrice a carei baterie tine aproape 500 km.

Prima mare grija a companiilor in aceasta perioada, indiferent ca sunt de productie sau din prestari servicii, trebuie sa fie fata de oameni, spune Dinu Bumbacea: “Oamenii nefericiti nu lucreaza bine si transmit nefericirea mai departe, in piata, la clienti si parteneri. Imaginea ti-o da mereu angajatul. Compania este facuta din oameni, cultura companiei este si pe strada, este si in ce vorbesc angajatii cu prietenii, si in ce posteaza pe Facebook, cu bune si cu rele”. De aceea, crede el, companiile trebuie sa fie atente la selectie, la calitate, nu doar la volume, cum se intampla altadata. “Sa fim atenti cum pastram angajatii, cum ii motivam! Daca salariul ar fi singura motivatie, ii pierdem la fel de repede cum i-am angajat. Conteaza si cum le cladim spiritul de apartenenta la o echipa”.

Atentia sporita la costuri este o alta recomandare in perioada de instabilitate. “Nu e genul de joc la care cineva poate castiga foarte mult, iar cineva poate doar pierde. Atentie la costuri! Trebuie sa fii prudent, raspunzi in fata actionarilor, dar nu trebuie sa intri in panica. Cei care se panicheaza foarte repede sunt perdanti pe termen lung. Dar nici nu trebuie sa fii hiper optimist, ci prevazator si foarte agil. Intr-o perioada in care predictibilitatea scade, trebuie sa te poti ajusta din mers”, arata Dinu Bumbacea.

Pe de alta parte, crede acesta, asteptarile actionarilor trebuie sa scada intr-o astfel de perioada pentru a depasi impreuna criza. Nu pot fi cerute cresteri mai mari intr-o perioada in care toata piata scade. “Eu sunt optimist. Cred ca ne vom reveni mai repede decat se anticipa, nu insa in toate sectoarele. Vedem o redistribuire in economie, au crescut de exemplu companiile de livrari, de curierat, au absorbit si forta de munca disponibilizata, care altfel ar fi ramas neocupata. Cat timp nu sunt sectoare care sa pice complet, la zero, redistribuirea e posibila. Cat timp nu scad foarte mult nici indicatorii macroeconomici si avem somaj acceptabil si crestere PIB, sunt clar semne de incredere”, conchide Dinu Bumbacea.

O criza este uneori utila si pentru ca te face sa te gandesti cat de bine ar fi fost sa te pregatesti din timp pentru momente dificile, crede Kenneth Spiteri: “In cariera, am vazut ca multi clienti se gandesc sa faca un audit doar cand sunt nevoiti, pentru ca, spre exemplu, au un cumparator care il solicita. Si cer audit pe ultimii trei ani, pentru ca pana atunci nu au facut. Asa descopera problemele. Te poti pregati sa le rezolvi, insa e mai bine daca te gandesti din timp”. O pregatire mai buna ajuta companiile, dar si auditorii. “Noi descoperim si semnalam probleme, inclusiv fiscale, venim cu recomandari, ajutam business-ul sa se imbunatateasca. Dar, de multe ori, este mai greu sa rezolvi probleme din urma, decat daca le rezolvi imediat”, spune Spiteri.

In privinta digitalizarii, Daniel Anghel spune ca a vazut un progres mult mai mare in mediul privat decat in administratia publica, cu toate ca si aceasta a facut pasi in pandemie. “Este un progres la ANAF in ultimii ani, dar asteptam acea explozie de digitalizare pe care nu am reusit sa o vedem pana acum”, arata Anghel. Spune ca nu a inteles niciodata de ce proiectul cu Banca Mondiala, inceput in 2013, care era extrem de bine conturat, nu a fost implementat. Doar cu masuri care ofera castiguri pe termen scurt si fara o reforma unitara si exhaustiva in administrarea fiscala, vom ramane cu 5-7 ani in urma tarilor din jurul nostru.

Aminteste ca Romania a avut, in 30 de ani, mai mult de 20 de ministri de finante, iar guvernele care s-au perindat s-au straduit mai mult sa aiba o imagine buna pe termen scurt, sa demonstreze ca predecesorii au gresit, reinventand roata de fiecare data. Reprezentantii FMI povesteau ca, in unele state, presedintii ANAF nu pot fi schimbati decat dupa 7 ani, indiferent de culoarea politica, pentru ca intr-un mandat mai lung poti urmari o strategie si nu mai poti invoca doar greaua mostenire pentru nerealizari si intarzieri. Spera ca dialogul statului cu mediul de afaceri se va imbunatati: “A functionat mai bine in unii ani, mai rau in altii, dar e clar ca avem nevoie de un parteneriat real. Nu stiu cand il vom avea… mai am pana la pensie si sper sa-l prind”, glumeste Anghel. O administrare fiscala mai buna ar avea impact in toata economia. ”Va fi interesant cum va putea statul sa faca fata notei de plata a facilitatilor, mai ales ca anumite zone, precum HoReCa, vor avea nevoie in continuare de sprijinul statului. E un echilibru extrem de fragil intre nevoia de a sustine companiile afectate si necesitatea de a acoperi un deficit mare, cu o colectare foarte mica. E important si pentru companii acest echilibru, pentru ca vine nota de plata si va trebui sa vada in ce masura vor fi afectate de impact, daca vor exista masuri de esalonare a datoriei fiscale, unele fiind implementate”.

Pachetul de masuri fiscale luate de Guvern in 2020 fost destul de bine consolidat, crede Anghel. Continuarea amnistiei fiscale si a rambursarilor de TVA cu control ulterior au fost semnale incurajatoare pentru mediul de business. “Dar aceste lucruri trebuie sa inceteze la un moment dat, iar cand scoti din priza astfel de facilitati ne intrebam ce ne asteapta. Premierul a spus ca nu va pune accentul pe taxe noi sau pe cresterea taxelor. Or, daca in zona de digitalizare suferim, la fel la colectare, iar deficitul este mare, singura varianta sa nu cresti taxele este sa reduci evaziunea fiscala si sa imbunatatesti conformarea voluntara. Deocamdata, insa, nu sunt semnale ca se reduce evaziunea si ca se intampla ceva semnificativ cu digitalizarea pentru a avea informatii in timp real”, arata Daniel Anghel.

Cresterea standardului de viata ar trebui sa fie un obiectiv pentru guvernanti, spune Kenneth Spiteri care, fata de 1998, cand a venit in Romania, vede o diferenta uriasa, inclusiv in evolutia PwC. “La nivel de tara, trebuie sa avem continuitate si sa gasim modalitati de a accesa fondurile europene, cum au facut si alte tari. Acestea sunt sperantele mele”, conchide Kenneth Spiteri.

Sunt necesare masuri pentru a creste nivelul investitiilor din economie, arata Dinu Bumbacea. Romania nu a reusit pana acum sa atraga investitii straine foarte mari, care au preferat adesea statele vecine in detrimentul nostru. Ce ne mai lipseste, in afara de infrastructura insuficient dezvoltata? “Companiile mari au dificultati in a gasi forta de munca. Cineva din sectorul auto, o investitie din Germania in Romania, imi povestea ca au probleme in a gasi forta de munca, extinzand arealul de recrutare pe o raza de 35km. Au inceput chiar sa ofere bonusuri de prezenta continua, la 7 zile un bonus, la 10 zile alt bonus, pentru ca au absenteismul foarte mare”, spune Bumbacea.

La capitolul recomandari pentru autoritati, Ionut Simion, care are o experienta bogata in acest domeniu, fiind implicat in consultari cu Guvernul de multi ani, fie in grupuri de lucru la Ministerul Finantelor, pentru schimbari legislative, fie prin AmCham, organizatie pe care o coordoneaza din pozitia de presedinte, spune ca nu lipsesc decat continuitatea si consistenta, nu ideile, nici proiectele, nici chiar resursele: “Cum sa faci reforma daca acum se dau 30 miliarde, iar cel care vine dupa trei ani schimba toate ideile? Facem 60-80 de km de autostrada pe an, in conditiile in care cheltuim resurse inimaginabile. Cele mai eficiente guverne au fost cele care au avut continuitate, care da si capacitate de realizare a planurilor administrative. Altfel, ce sa faci in 6 luni?”

In opinia sa, marea diferenta intre noi si alte state, care nu au avut politici economice si sociale diferite, este ca ei le-au implementat, in timp ce noi le-am fracturat in timp. “Nici cu reforma digitala nu ne-am miscat prea bine. Ce e atat de greu sa te aduni, cu toate partidele, si sa zici: asta e platforma, asta e agenda, vrem sa modernizam, am agreat-o si incepem sa o implementam imediat. Romania ar avansa ani lumina”, spune Ionut Simion. In privinta investitiilor publice, problema este ca, desi banii se aloca in fiecare an in buget, in final sunt redistribuiti si in alte scopuri: “De 10 ani de zile, Guvernul aloca in mod sistematic peste 10 miliarde euro pentru investitii. Si planul actual pe cei 10 ani ar acorda 100 miliarde pentru investitii. Problema acestor marete planuri a fost ca banii aceia, de fapt, nu s-au cheltuit niciodata integral pentru investitii. De ce? Pentru ca diferenta trebuia sa acopere anvelopa sociala. S-a preferat cresterea salariilor cu efecte simtite imediat de electorat, in locul unei autostrazi. Mandatul politic este pe 4 ani, investitiile ies din mandat pana se culeg roadele”.