Patru cercetatori romani ai ASE, INACO si institutelor Academiei Romane au creat un indice al flexibilitatii muncii, util companiilor si institutiilor care doresc sa-si fidelizeze angajatii, sa le creasca performanta si satisfactia la locul de munca, intr-o piata a muncii tot mai atipica, in studiul publicat recent intr-o prestigioasa revista internationala: “Work Flexibility, Job Satisfaction, and Job Performance among Romanian Employees- Implications for Sustainable Human Resource Management”.Autorii: Adriana Davidescu, Simona Apostu, Andreea Paul si Ionut Casuneanu, considera ca flexibilitatea in munca va fi noua normalitate dupa aceasta criza sanitara, care a determinat cel mai mare numar de angajati din intreaga lume sa lucreze remote, munca la domiciu fiind azi o normalitate. Autorii propun companiilor, autoritatilor deopotriva, reproiectarea managementului resurselor umane (MRU) intr-o abordare noua, sustenabila, integrata, de flexibilizare a relatiilor de munca ca factor motivant pentru angajatii romani, dupa ce au examinat impactul diferitelor tipuri de flexibilitate – contractuala, functionala, a timpului de lucru si a spatiilor de lucru – asupra satisfactiei si performantei la locul de munca al salariatilor, din mediul privat si public, utilizand rezultatele unei sondaj reprezentativ derulat de cercetatorii romani la nivel national.
Putin mai mult de o treime din angajatii romani au declarat ca lucrau la sfarsitul anului 2018 intr-o maniera flexibila. In schimb, mai putin de o treime a declarat ca beneficiaza de program de lucru flexibil, numar flexibil de zile pe saptamana, lucreaza in ture sau in afara programului normal de lucru.
Rezultatele empirice au relevat un nivel mediu de flexibilitate in randul angajatilor romani intervievati. Doar o treime dintre acestia prezentau niveluri ridicate de flexibilitate, cu accent deosebit pe rolul a doua caracteristici de baza ale MRU sustenabil: dezvoltarea angajatilor, respectiv mixul dintre timpul de lucru flexibil si spatiul de lucru flexibil.
Din perspectiva programului de lucru, angajatii romani sunt mai multumiti lucrand acelasi numar de ore pe zi, dar mai dispusi sa fie flexibili in numarul de zile dedicate muncii pe saptamana, iar acest comportament influenteaza semnificativ nivelul general al satisfactiei lor. In ultimii ani, tot mai multi angajatori romani au permis angajatilor sa lucreze de acasa, sa aiba o zi de vineri mai scurta sau o zi total libera, iar acest lucru se reflecta pozitiv si in nivelul general de satisfactie.
Studiul dovedeste rolul important atat al flexibilitatii individuale, cat si al indicatorului compozit al flexibilitatii angajatorului asupra nivelului general de satisfactie la locul de munca, o atentie deosebita fiind acordata impactului noilor tipuri de spatii de lucru (flex office, co-working, home office total, home office partial) asupra performantei la locul de munca, satisfactiei la locul de munca, performantei organizationale, cresterii si dezvoltarii profesionale, relatiilor sociale, profesionale si performantei profesionale personale, precum si motivatiei in munca. Rezultatele empirice au relevat faptul ca aceste noi tipuri de spatii de lucru sunt foarte apreciate de angajati.
Munca desfasurata partial la domiciliu, mixul dintre munca de acasa si lucrul in biroul unei companii, a fost considerata solutia optima pentru cresterea performantei organizationale, relatiilor sociale si profesionale, invatarea si dezvoltarea personala, cresterea nivelul general al motivatiei muncii.
Flexibilitatea spatiului de lucru a influentat nivelul general de satisfactie la locul de munca pentru angajatii romani, devenind esential ca angajatorii sa permita o combinatie de lucru la domiciliu si in birourile companiei, precum si sa lucreze in spatii inchiriate, intr-un mediu cu mai multe relatii sociale, caracterizat prin relatii comunitare importante si partajare de resurse (schimb de resurse), ceea ce duce la cresterea nivelului de satisfactie si a gradului de retentie pe termen lung, conform studiului citat.
Un alt rezultat important al cercetarii a evidentiat faptul ca angajatii din regiunile Centru si Bucuresti-Ilfov, cei din companiile nationale sau institutiile publice, precum si din companiile care activeaza in sectoarele comertului cu ridicata, serviciilor sau constructiilor, directorii generali sau cei care detin un post de conducere, dar si specialistii in invatamantul superior au un nivel mai ridicat de flexibilitate in munca.
Studiul apare intr-un context in care multi se intreaba, pe drept cuvant, cum va arata piata muncii dupa pandemie, daca angajatii vor continua sa lucreze de acasa atunci cand restrictiile de sanatate publica nu vor mai fi necesare, daca „locul” pentru lucratori se poate schimba si el. Munca la distanta cu norma intreaga nu este singura solutie, atractiva de altfel atat pentru angajatori cat si pentru angajati, cu beneficii semnificative in echilibrul mai bun intre munca si viata, productivitate crescuta si costuri mai mici pentru cladiri si infrastructura.
Flexibilizarea relatiilor de munca, cu toate formele sale atipice, creative, nestandardizate, creste productivitatea angajatilor, ceea ce ar putea duce la reevaluarea fundamentala a modului in care oamenii vor lucra dupa pandemie.
Prin urmare, daca provocarea consta in reproiectarea managementului propriu-zis al resurselor umane pentru a include conceptul de sustenabilitate, atentia trebuie sa fie pusa pe combinatia dintre dezvoltarea angajatilor, flexibilitatea timpului de lucru si a spatiului de lucru. Studiul complet poate fi accesat aici!
