Primul robot industrial implinea varsta majoratului cand eu am venit pe lume. Dupa 10 ani de la aparitia primului robot, in 1971, aparea robotul industrial care se misca in sase directii, iar viteza salturilor tehnologice este azi fara precedent. Azi, copii de 7 ani programeaza primii roboti. Este si cazul fetitei mele. Viitorul este chiar aici. A patra revolutie industriala, cea a digitalizarii, cere, conform tuturor rapoartelor mondiale o noua orientare a sistemului de invatamant spre necesarul de specialisti din noua era digitala. Decalajul semnificativ intre nevoile pietei de absolventi in stiinte, tehnologie, inginerie si matematica (STEM) si oferta universitatilor se adanceste. In prezent, sunt acoperite doar 20% din nevoile pietei. Cauza principala tine de lipsa profesorilor de STEM in mediul academic si a programelor de formare pentru a fi la curent cu dezvoltarile actuale si viitoare, ne arata recentul raport european DESI 2018. Scoala romaneasca nu raspunde acestei nevoi sociale care framanta tinerii cu intrebarea: care vor fi meseriile viitorului? Guvernul este complet decuplat de la noile tehnologii si noile meserii. Nici majoritatea parintilor nu poate raspunde. Desi este vital sa o facem pentru a evita somajul in randul tinerilor, pentru a evita aparitia clasei sociale a ”oamenilor inutili”, fara ocupatie - despre care antropologul Yuval Harrari vorbeste deja din anul 2013 ca principal risc social al revolutiei 4.0. Despre aceste provocari am discutat azi la dezbaterea organizata de CNSLR Fratia, in cadrul prezentarii mele “Impactul digitalizarii asupra pietei fortei de munca”, la Hotel Ibis Palatul Parlamentului.Impactul digitalizarii, robotizarii si al inteligentei artificiale asupra pietei muncii
O mare parte a meseriilor de acum nu va mai fi necesara in urmatorii 10-20 de ani, datorita introducerii in toate industriile a robotizarii si a inteligentei artificiale. Un robot poate face munca a 140 de angajati umani. Platforme industriale sunt azi integral robotizate, de la cel mai mare producator mondial de aer conditionat, Midea, pana la IKEA sau Adidas. Federatia Internationala de Robotica estimeaza pentru anul 2018 functionarea a peste 1,3 milioane de roboti noi la nivel global. Este foarte posibil ca elevii care intra in acest moment in sistemul educational sa se pregateasca pentru meserii care nu vor mai exista si vor dobandi competente care nu vor mai fi de actualitate pana isi incheie ei studiile. 65% dintre elevii de azi vor avea job-uri care inca nu exista, ne avertizeaza raportul dedicat meseriilor viitorului publicat de Forumul Economic Mondial.
Ce meserii dispar si apar?
Meseriile bazate pe rutina si procese repetitive dispar. Apar in schimb, inginerii de retea pentru securitatea sistemelor, programatorii Web pentru a crea experiente optimizate utilizatorilor, analisti de date, experti in robotica si inteligenta artificiala.
O suma de specializari “rare” de astazi, care tin de cercetare sau creativitatea umana, de stiinta, tehnologie, inginerie si matematica vor fi foarte cautate in viitorul apropiat, atat in Romania cat si in celelalte tari de pe glob. Pe piata muncii vor fi cerute specializari in internet mobil, cloud computing, baze de date, noile surse de energie, internetul tuturor lucrurilor, robotica, transport autonom, inteligenta artificiala, manufacturare avansata, print 3D, materiale speciale, biotehnologie. Cele mai cautate joburi vor fi cele din arhitectura si inginerie, inginerii biochimisti, specializarea in stiinta materialelor si mecanica.
In acest context exista, conform Forumului Economic Mondial (FEM), doua coordonate care trebuie avute de urgenta in vedere de orice tara, de orice sistem de invatamant sau training pentru adaptarea la schimbarile de pe piata muncii - recalificarea si invatarea de-a lungul intregii vieti. Tarile, companiile, cetatenii trebuie sa se adapteze la schimbarile rapide care survin zi de zi global, prin intelegerea noilor directii care transforma piata muncii si domeniile care necesita recalificarea, actionand eficient in folosirea resurselor financiare si educationale. Principalele capacitati personale care vor fi cautate in viitorul apropiat la angajati vor fi: aptitudini sociale, cognitive, de management al resurselor, aptitudini tehnice, de proces, de sistem, capacitatea de a rezolva probleme complexe, calitatile fizice.
Raportul de tara DESI 2018 ne transmite cateva semnale grave de alarma privind starea capitalului uman romanesc:
- Romania se claseaza mult sub media UE la utilizatorii de internet, insa se inregistreaza progrese, din ce in ce mai multe persoane incepand sa foloseasca internetul si sa isi imbunatateasca treptat competentele digitale. Doar 61% dintre cetatenii Romaniei utilizeaza in mod regulat internetul (media UE: 81%).
- La competentele digitale de baza, Romania nu prezinta imbunatatiri semnificative comparativ cu anul trecut, iar media UE este de aproape doua ori mai mare (57%).
- La specialistii dIn tehnologiile informationale si de comunicatii (TIC), Romania a inregistrat un progres redus, doar 2% dintre angajati fiind incadrati ca specialisti TIC. Numarul tot mai mare de posturi libere in domeniul TI ar putea duce la cresterea numarului de specialisti TIC in viitor.
- Cota cetatenilor romani intre 20 si 29 de ani care detin o diploma de licenta in stiinte, tehnologie, inginerie si matematica (STEM) a scazut de la 16,6 la 14,4, fata de 19,1 la mia de persoane in UE din aceasta categorie de varsta.
La care adugam, lipsa noilor tehnologii din scoala romaneasca. De pilda, INACO este singura organizatie neguvernamentala romaneasca, dupa stiinta noastra, care doneaza imprimante 3D educationale scolilor si liceelor tehnologice odata cu prezentarea Meseriilor Viitorului, fie ca e vorba despre Liceul Tehnologic Ionita G. Andron din Negresti Oas, judetul Satu Mare, sau de Scoala Profesionala Fantanele din judetul Iasi.
Cum ne pregatim sa parasim ultimul loc din UE la gradul de digitalizare a economiei si societatii sau la ponderea angajatilor in stiinta si tehnologie?
Nicicum. Strategiile care ar trebui abordate pe care le indica FEM sunt: investitiile in recalificarea angajatilor actuali, sprijinirea mobilitatii si rotirii locurilor de munca, “ucenicia” la locul de munca, colaborarea cu institutiile de educatie si training, cautarea talentelor feminine, atragerea talentelor din strainatate, colaborarea cu alte industrii, cu alte companii, angajarea de muncitori pe termene scurte.
Romania va fi si ea afectata de transformarile pietei munci celei de-a patra revollutii industriale, mai ales ca in tara noastra domeniul IT este dezvoltat si efectele revolutiei digitale sunt chiar mai importante decat in alte tari mai dezvoltate. Masurile luate in acest context in tara noastra sunt minime, fara analizarea fenomenului la nivelul ministerelor implicate - cel al muncii, al educatiei, al industriilor etc., in consecinta, fara strategii, programe, traininguri coerente pentru (re)orientarea profesionala.
Starea actuala de fapt ne mentine pe ultima pozitie in UE la gradul de digitalizare a economiei si societatii romanesti (DESI) si in anul 2018. Ramanem ultima si singura tara europeana cu o pondere a angajatilor in stiinta si tehnologie de sub 30% din totalul romanilor ocupati, fata de europeni cu 46%, adica aproape 1 din 2 angajati.
In ceea ce priveste integrarea tehnologiei digitale la nivelul intreprinderilor, Romania ramane in continuare la finalul clasamentului si nu inregistreaza progrese (DESI, 2018), ba chiar scadem cu 4% fata de anul trecut, in timp ce media UE a crescut cu 9% in ultimul an. Romania inca nu are o strategie nationala clara pentru digitalizarea industriei proprii - Pentru a exploata oportunitatile digitale, este foarte important sa existe o strategie clara de digitalizare a intreprinderilor din sectoarele creative si sectorul TIC, a comunitatilor de programatori, a antreprenorilor, precum si a asociatiilor civice si profesionale, ne indica explicit Raportul de tara DESI 2018. Pentru prezentarea completa, click aici!
