Friedrich-Ebert-Stiftung Romania a lansat studiul elaborat impreuna cu Syndex Romania - „Inegalitati economice de gen in Romania”, autori Stefan Guga si Alexandra Sindresean. Studiul trateaza subiectul inegalitatii de gen din perspectiva economica, analizand pozitia femeilor pe piata muncii, feminizarea unor sectoare economice, decalajele de remunerare intre femei si barbati, precum si politicile publice menite sa reduca inegalitatea de gen.Printre principalele rezultate ale studiului enumeram urmatoarele:
- Inegalitatea de gen din Romania este astazi printre cele mai mari din Uniunea Europeana, neexistand niciun progres semnificativ de-a lungul ultimului deceniu. In ciuda unei cresteri economice importante si a unei perioade economice teoretic foarte bune inainte de pandemie, participarea femeilor pe piata muncii a ramas la niveluri foarte scazute, atat fata de barbati, cat si din punct de vedere istoric. Ponderea femeilor in populatia ocupata a ajuns in 2020 la 42,6%, de departe cel mai redus nivel din ultimele doua decenii si jumatate.
- Cea mai des intalnita cauza a inactivitatii femeilor din Romania este cea a obligatiilor familiale, inclusiv ingrijirea adultilor cu dizabilitati sau a copiilor. Aproape o treime (32,7%) din femeile in varsta de munca, dar inactive, spuneau in 2020 ca aceste obligatii sunt principalul motiv pentru care nu participa pe piata muncii, in comparatie cu undeva la o cincime (21,9%) la nivelul Uniunii Europene.
- Cand vine vorba de tipul de munca prestata de femei, exista diferente uriase intre sectoarele de activitate, iar in sectoarele feminizate tendinta este ca femeile sa ocupe pozitii inferioare barbatilor. Distributia pe sexe intre sectoarele de activitate ne arata o concentrare a foarte mare a femeilor in industria prelucratoare, comert, sanatate si invatamant, unde lucreaza 65% din salariate (si doar 45% din salariati). Sectoare precum sanatatea, invatamantul, bancile si asigurarile sunt hiperfeminizate (peste 70% femei in 2020), in timp ce constructiile, industria extractiva sau transporturile sunt hipermasculinizate (sub 25% femei). Din 2008 pana in prezent, dintre sectoarele feminizate doar in HORECA observam o reducere a feminizarii, in timp ce multe sectoare masculinizate si-au accentuat aceasta caracteristica.
- Inegalitatile de gen de pe piata muncii se reflecta in decalaje de venit. Din acest punct de vedere, situatia inainte de pandemie parea totusi per ansamblu semnificativ mai buna decat la inceputul anilor 2010. Reducerea decalajelor de venit s-a datorat in totalitate politicii salariale din sectorul bugetar - mai exact, cresterile salariale generale din aceste sectoare hiperfeminizate au dus la reducerea decalajelor de venit la nivelul intregii economii. Evolutia din sectorul privat a fost exact inversa, perioada de crestere economica fiind insotita de o largire semnificativa a decalajelor de venit intre femei si barbati.
- Traiectoria de-a lungul ultimului deceniu ne arata cat se poate de evident ca reducerea inegalitatii economice de gen in Romania nu se va realiza automat. Solutiile propuse pana in prezent de autoritatile din Romania pentru aceste probleme sunt insuficiente, avand aplicabilitate si rezultate cel putin incerte. Reorientarea politicilor publice privitoare la egalitatea de gen necesita in primul rand o dezbatere publica ampla, din care sa reiasa in mod transparent obiectivele si masurile pe care societatea in ansamblul ei e dispusa sa le sustina in vederea echilibrarii relatiilor dintre femei si barbati.
Studiul poate fi accesat integral aici.
