DELOITTE: Modelul Kurzarbeit in Romania - avantaje si vulnerabilitati

In conditiile in care criza sanitara se prelungeste, iar semnalele de revenire economica sunt modeste, Guvernul suplimenteaza masurile de sprijin financiar destinate angajatilor si angajatorilor. Acestea au drept scop, pe de o parte, mentinerea sub control a ratei somajului, care a inregistrat cresteri in ultima perioada, si, pe de alta parte, sustinerea companiilor pentru a-si asigura o functionare optima pe perioada de restrangere a activitatii. Astfel, prin Ordonanta de Urgenta 132/2020, a fost aprobata aplicarea modelului nemtesc Kurzarbeit in Romania, care presupune subventionarea de catre stat a timpului redus de munca. 

Acest model ofera angajatorilor a caror activitate a fost afectata de pandemia de Covid-19 posibilitatea de a reduce timpul de lucru al angajatilor, astfel incat sa nu fie nevoiti sa recurga la concedieri, fara a le afecta veniturile in prea mare masura. Concret, pe baza acestui model, angajatorul diminueaza programul angajatului, il plateste in conformitate cu noul timp de lucru, iar diferenta fata de salariul initial este suportata de stat intr-o anumita proportie. Totusi, in contextul reducerii timpului de lucru, pentru a asigura continuitatea business-ului, angajatorii trebuie sa acorde o atentie sporita gestionarii eficiente a resurselor umane si financiare, astfel incat sa asigure mentinerea si chiar cresterea productivitatii angajatilor.

In prezent, acest model este implementat in mai multe state ale Uniunii Europene. Germania aplica programul, pe modelul urmat in perioada crizei economice din 2009, statul german acoperind pana la 80% din remuneratia neta a angajatilor ce ar fi fost diminuata ca urmare a reducerii timpului de lucru, inclusiv contributiile sociale datorate de angajatori. De asemenea, acest model de sprijin financiar a fost implementat si in Austria (sub denumirea de Corona-Kurzarbeit) si presupune ca angajatii primesc 90% din salariul net in pofida reducerii timpului de lucru, angajatorii suportand remuneratia aferenta orelor efectiv lucrate, iar statul, diferenta. Printre statele membre UE care au implementat masuri de sprijin pentru subventionarea timpului redus de munca se mai numara si Franta si Slovenia. 

Modelul Kurzarbeit este aplicabil in numeroase domenii afectate de pandemie, cum ar fi industria prelucratoare, in care productia s-a redus ca efect al scaderii comertului exterior si al inchiderii temporare a anumitor sectoare de activitate in perioada starii de urgenta si de alerta.

 

In Romania, in varianta adoptata de guvern, angajatorii pot diminua, in anumite conditii, timpul de lucru si remuneratia angajatilor cu cel mult 50%, pentru o perioada de minimum cinci zile lucratoare. Ca masura de sprijin, statul deconteaza angajatorului 75% din diferenta dintre salariul de baza brut initial si salariul de baza aferent zilelor lucrate. Indemnizatia nu se cumuleaza cu alte ajutoare reglementate anterior in contextul pandemiei, iar procedura de decontare urmeaza a fi stabilita prin hotarare de guvern.

Pentru a beneficia de acest sprijin, un angajator trebuie sa indeplineasca simultan doua conditii: sa fie pus in situatia de a aplica masura pentru cel putin 10% din numarul total de salariati si sa isi fi diminuat cifra de afaceri in luna anterioara celei in care se aplica masura (sau, cel mult, in luna precedenta acesteia) cu cel putin 10% fata de luna similara a anului trecut. 

In plus, din perspectiva legislatiei muncii, in perioada aplicarii acestei facilitati sunt prevazute anumite restrictii. Astfel, angajatii nu au voie sa lucreze pentru angajator in afara programului redus de lucru stabilit, iar angajatorii nu pot efectua concedieri colective. Totodata, companiile trebuie sa amane plata bonusurilor pentru structura de management in timpul aplicarii Kurzarbeit. 

 

Analizand un caz concret, un angajat din industria auto cu un salariu lunar de incadrare de 5.000 de lei brut, respectiv 2.925 de lei net, ar avea, dupa reducerea timpului de lucru cu 50% (la patru ore pe zi), un salariu brut de 2.500 de lei, respectiv un salariu net de 1.462 de lei, in timp ce costul total al angajatorului ar fi de 2.556 de lei. In cazul in care angajatorul aplica pentru facilitatea acordata de stat, salariul net al angajatului va fi de 2.559 de lei, iar costul total al angajatorului, de 2.598 de lei.

In aceste conditii, angajatul, pentru un timp de lucru redus la jumatate, va incasa un salariu net cu doar aproximativ 13% mai mic fata de cel primit pentru un program obisnuit, de opt ore. Pe de alta parte, comparand cu remuneratia echivalenta unei reduceri de 50%, fara aplicarea Kurzarbeit, angajatul va beneficia de un salariu net mai mare cu 1.097 de lei, respectiv 75%, iar costurile angajatorului vor ramane aproximativ aceleasi.

Asadar, masura este benefica pentru angajat si angajator, dar si pentru economie, per ansamblu. Cu ajutorul facilitatilor acordate de stat, companiile pot planifica pe termen scurt si mediu restructurarea activitatii, in functie de ciclicitatea economica si de evolutiile viitoare, iar piata muncii se poate mentine intr-un oarecare echilibru. 

Totusi, faptul ca actul normativ nu prevede un anumit plafon pentru accesarea acestei indemnizatii (precum cele care exista in cazul altor facilitati adoptate in contextul actual) ar putea avea si efecte adverse. Decontarea sumelor solicitate de angajatori, fara nicio limita, ar pune o presiune mare asupra bugetului asigurarilor de somaj.

Ramane de vazut daca procedura de aplicare, care contine si modalitatea de decontare a sumelor de la bugetul de stat, si documentele justificative necesare etc., va aduce clarificari cu privire la plafonarea salariul brut pentru care se acorda facilitatea. Hotararea de guvern privind normele de aplicare urmeaza sa fie aprobata in 30 de zile de la publicarea Ordonantei de Urgenta 132/2020.