Aproape 72% dintre angajatii la stat nu au urmat, in ultimii ani, cursuri de formare profesionala care sa le imbunatateasca competentele la locul de munca, in special pe cele digitale, arata un sondaj realizat de Centrul de Formare APSAP, desi institutiile statului sunt obligate prin lege sa investeasca in perfectionarea constanta a angajatilor pentru o eficienta sporita in administratia publica. De asemenea, doar 0,1% dintre functionarii publici sunt interesati de cursuri de competente digitale si IT&C. Astfel, specialistii avertizeaza ca personalul de la stat risca sa fie din ce in ce mai putin calificat pentru locul de munca si sa nu se adapteze la schimbarile aduse de tehnologie si digitalizare.Sondajul Centrului de Formare APSAP a fost realizat pe un esantion de 3.985 de angajati din sectorul public, din mediul urban si rural din Romania, dupa participarea acestora la un program gratuit de formare profesionala, si arata date ingrijoratoare. Mai exact, 47,2% dintre respondenti au mentionat ca nu au participat la niciun alt program de formare profesionala in format fizic, iar aproape 24,6% au raspuns ca nu au participat la niciun alt program de formare profesionala, desfasurat online. Potrivit legislatiei in vigoare, angajatii din sectorul public au un drept si o obligatie in a participa cel putin o data la 2 ani la cursuri de formare profesionala pentru a avansa in functie, conform Art. 479 si Art. 458 din Codul Administrativ si Art. 197 din Codul Muncii.
“Desi legea impune imbunatatirea competentelor angajatilor din administratia publica, aceasta nu este respectata in toate institutiile statului, avand ca efect diminuarea numarului de functionari publici pregatiti pentru munca de zi cu zi. Dezvoltarea abilitatilor personalului ar trebui sa devina o prioritate a institutiilor si organizatiilor publice, atat pentru dezvoltarea profesionala si personala a angajatilor, cat si pentru o relationare mai buna cu cetatenii si, implicit, pentru sporirea eficientei in administratia publica. Nu lipsesc doar competentele digitale, ci exista lacune si in cunostintele care vizeaza modificarile si actualizarile legislative, necesare pentru buna desfasurare a activitatii. Pentru a actualiza competentele profesionale si pentru a dezvolta abilitatile angajatilor de la stat, APSAP a oferit gratuit institutiilor publice un program complet, format din 11 sesiuni de perfectionare in diverse domenii, printre care Resurse Umane in Sectorul Public, Sistem de Control Intern/Managerial, Comunicare in Administratia Publica, Accesarea Fondurilor Europene, dar si Achizitii Publice, la care au participat aproape 4.000 de persoane din intreaga tara. Invatarea, insa, reprezinta un proces continuu si necesar oricarui angajat, din domeniul public sau din cel privat, iar sondajul realizat evidentiaza o situatie critica si o realitate care ne afecteaza pe fiecare in parte.
De aceea, sunt necesare masuri urgente din partea statului roman pentru sprijinul angajatilor sai, dar si pentru o eficienta crescuta in activitatea curenta”, declara Bogdan-Costin Farsirotu, fondator si presedinte al Centrului de Formare APSAP.
In ceea ce priveste participarea la programele de formare, sondajul realizat de Centrul de Formare APSAP arata ca aproape 26% dintre functionarii publici au urmat un singur curs de formare cu prezenta fizica, iar 23% un singur curs online; 13% au participat la doua cursuri cu predare fizica, iar 19% la cele cu predare online; 5,4% au fost la 3 cursuri cu predare fizica, iar doar 10% la trei cursuri online.
Angajatii din primarii si alte institutii din mediul rural, putin interesati de perfectionare
In ciuda faptului ca programul de formare gratuit, organizat de Centrul de Formare APSAP, a fost trimis catre toate institutiile publice centrale si locale din tara, rata de inscriere a fost redusa in mediul rural. In timp ce peste 80% dintre participanti sunt din mediul urban, doar 17,4% dintre angajatii de la institutii publice din comune si sate au participat la cursuri de perfectionare gratuite, desi in mediul rural este o mare nevoie de adaptare la mediul digital, puncteaza Bogdan-Costin FARSIROTU, fondatorul Centrului de Formare APSAP. Astfel, expertul APSAP spune ca acest dezechilibru ridica un mare semnal de alarma referitor la informatia care ajunge ingreunat la angajatii din sectorul public care locuiesc in afara zonelor urbane, dar care trebuie sa fie la curent cu schimbarile legislative, dar si cu oportunitatile pe care piata le ofera.
Ce salarii cred functionarii publici ca ar trebui sa aiba
Desi prin formare continua, angajatii de stat pot avansa in functie si pot obtine astfel o crestere a veniturilor, rezultatele sondajului arata ca mare parte dintre respondenti au castiguri mai mici decat considera ca merita si mai mici decat media din UE. In prezent, cea mai mare parte dintre angajatii la stat (43%) au raspuns ca au un venit lunar de 700 euro - 1.000 euro. Peste un sfert dintre ei se incadreaza in categoria de venit lunar intre 1.000 euro - 1.500 euro, iar aproape 13% dintre ei au venituri cuprinse intre 400 euro si 700 euro.
In opinia celor mai multi angajati la stat (90%), un venit lunar motivant este de cel putin 1.000 euro. Peste un sfert dintre ei considera ca ar trebui sa castige lunar 1.000-1.500 euro, iar aproape 40% spun ca venitul lunar ar trebui sa fie in intervalul 1.500-2.000 euro.
Astfel, Bianca-Florentina ZICHIL, Director Imbunatatire Procese al Centrului de Formare APSAP, puncteaza ca, si daca ar obtine o crestere a salariului, venitul lunar al angajatilor din Romania va fi in continuare mult sub media din UE, mai exact de 6-8 ori mai mic decat media salariala din alte tari din blocul comunitar, care se incadreaza intre 3.000 euro si peste 7.000 euro lunar, conform datelor Eurostat.
Ce competente vor functionarii publici sa isi dezvolte
Intrebati de competentele pe care si-ar dori sa le dezvolte, peste 36% dintre angajatii la stat au raspuns ca vizeaza cursuri de resurse umane, 33% vor cursuri de accesare a fondurilor europene, un sfert dintre ei isi doresc cursuri de etica, integritate si anticoruptie, 27% cursuri de contabilitate si 12,5% de asistenta sociala. La polul opus, doar cate 2 respondenti din aproape 4.000, adica sub 0,1% din totalul participantilor la sondaj, au raspuns ca si-ar dori sa isi dezvolte competente digitale, de IT&C, psihologie, discriminare si egalitate de sanse, comunicare interna, siguranta alimentara, protectia informatiei sau altele.
Referitorul la nivelul de competente digitale pe care respondentii le detin, conform raspunsurilor primite, nivelul este unul mediu. In ciuda faptului ca 63% dintre participanti mentioneaza ca utilizeaza Excel in mod frecvent, aproximativ 78% au doar cunostinte medii in competentele digitale.
“In ceea ce priveste domeniile de perfectionare dorite de functionarii publici, s-a observat ca acestia nu manifesta interes pentru imbunatatirea competentelor din sfera de digitalizare si IT&C. Din acest punct de vedere, se poate intelege de ce majoritatea proceselor desfasurate de cetateni in contact cu institutiile publice necesita prezenta fizica si birocratie. Pentru a imbunatati procedurile si intregul sistem, ar trebui avute in vedere digitalizarea serviciilor oferite, dar si automatizarea procedurilor standard, pentru a usura
atat viata cetatenilor, cat si activitatea angajatilor. Intr-o era in care aproape totul poate fi digitalizat, competentele digitale reprezinta un atu esential, necesitand perfectionare constanta pentru a atinge un nivel ridicat de performanta profesionala. Programele de formare ofera oportunitati angajatilor din ambele sectoare, atat public, cat si privat, de a-si imbunatati abilitatile digitale, indispensabile in mediul profesional actual. Desi multe dintre activitatile furnizate de institutiile publice ar putea fi exercitate si in mod digital, electronic, lipsa competentelor reprezinta un impediment in dezvoltarea unor astfel de functionalitati online”, explica Bogdan-Costin FARSIROTU, fondator si presedinte al Centrului de Formare APSAP.
Totodata, in contextul digitalizarii accelerate, inovarea in sistemul de stat ar trebui sa fie prioritara. Investitia in automatizarea proceselor este mica, dar are un impact imens. Prin implementarea de platforme digitale si instrumentele inteligente de lucru se reduce considerabil necesitatea cetatenilor de a se deplasa fizic la ghisee, oferindu-le acestora posibilitatea de a accesa serviciile in mod simplu si rapid, de oriunde si in orice moment. Aceasta tranzitie spre digitalizare nu doar optimizeaza procesele administrative, ci si creste transparenta si eficienta in furnizarea serviciilor publice, contribuind la construirea unei societati mai conectate si incluzive, puncteaza Bianca-Florentina ZICHIL, Director Imbunatatire Procese al Centrului de Formare APSAP.
Ce cred functionarii publici ca pot obtine prin cursuri de formare
In ceea ce priveste motivarea participarii la cursuri de formare, 91% dintre angajatii din sistemul public cred ca pot dobandi noi competente, utile in activitatea desfasurata, iar 46% sunt de parere ca isi pot dezvolta competente utile pe plan personal. De asemenea, 42% dintre respondenti cred ca ii ajuta sa-si completeze portofoliul personal de activitati de formare, pe cand 28% ar participa la astfel de cursuri pentru a socializa si a cunoaste persoane din domeniul lor de activitate.
In alegerea unui program de formare profesionala, cel mai mult ar conta, din datele obtinute, tematica abordata (77%), urmata de nevoile individuale de formare (67%), certificarea obtinuta (37%), facilitatile oferite prin modul de organizare (32,6%), dar si de prestigiul formatorului/ organizatorului (peste 25%).
Profilul angajatului de la stat: doar 14% dintre respondenti sunt tineri, sub 35 ani
Peste 80% dintre persoanele participante la sondajul Centrului de Formare APSAP, realizat in cadrul programului gratuit de perfectionare, sunt femei, iar 83% din totalul respondentilor traiesc in mediul urban. Totodata, ca nivel de studii, in 52% au studii de masterat, iar 40% studii de licenta. De asemenea, 80% dintre respondentii sondajului nu detin o functie de conducere.
In ceea ce priveste varsta, majoritatea publicului chestionat, 55,6%, se incadreaza in categoria de peste 45 de ani, 30% in categoria de varsta 36-45 ani, ceea ce sugereaza ca pentru tinerii angajati in sistemul public, interesul pentru cursurile de formare este scazut. Doar 14% dintre respondenti au varsta cuprinsa intre 18 si 35 ani, aspect alarmant, care poate indica un proces de angajare anevoios, cu multiple cerinte si probe de concurs, birocratia, digitalizarea si inovarea scazute sau posibilitatile de avansare ingreunate.
Totodata, avand in vedere rezultatele, se remarca faptul ca persoanele cu vechime si experienta in campul muncii sunt constiente de faptul ca trebuie sa isi imbunatateasca cunostintele in mod constant, sa-si actualizeze informatiile, sa fie la curent cu schimbarile legislative si sa-si extinda, prin networking, cercul de cunostinte, care activeaza in acelasi sector sau chiar domeniu.
In privinta nivelului de experienta al participantilor chestionati, s-a remarcat ca aproape jumatate (47%) sunt angajati in cadrul institutiei de peste 10 ani, 21% de 5-10 ani, 23% de 1-5 ani si 8,3% mai putin de un an. Aceasta constatare, impreuna cu faptul ca majoritatea au varsta de peste 45 de ani, sugereaza faptul ca angajatii din sectorul public prefera sa ramana in aceeasi institutie pana la varsta de pensionare.
Un alt aspect de luat in considerare este faptul ca peste 70% dintre angajatii sectorului public prefera sa participe la cursurile de formare in prima parte a zilei, ceea ce suprapune aceasta participare cu programul de lucru. Din aceasta perspectiva, putem trage concluzia ca exista posibilitatea ca acestia sa neglijeze una dintre cele doua activitati pe care trebuie sa le indeplineasca.
Asadar, se pare ca exista multiple obstacole care stau in calea participarii eficiente a functionarilor publici si a altor angajati de la stat la programele de formare profesionala, inclusiv lipsa de interes, dificultati legate de accesibilitate si preferintele contradictorii ale participantilor. Aceste aspecte trebuie abordate si solutionate pentru a asigura o dezvoltare profesionala adecvata si pentru a raspunde cerintelor in continua schimbare ale administratiei publice din Romania.
