Reglementarile comunitare cu privire la performanta energetica nu lasa loc de interpretare, desi tintele propuse pentru 2030 si, mai departe, pentru 2050, pot parea utopice. Nu trebuie uitat insa faptul ca directiva de eficientizare EPBD a fost lansata in 2002 si actualizata in 2010, respectiv 2018, iar obiectivele propuse la inceputul mileniului pareau la fel de greu de realizat. Realitatea arata ca in acest an, in care se ajunge la prima linie de sosire, in sensul ca peste foarte putin timp intra in vigoare obligativitatea ca toate constructiile noi cu destinatie publica sa fie din categoria imobilelor NZEB, multe state europene au reusit sa indeplineasca toate obligatiile asumate, desi, nu mai putin adevarat este ca la nivelul UE exista inca si restantieri din acest punct de vedere. In ansamblu insa situatia este favorabila, iar contributia pe care tehnologiile si materialele inovatoare au avut-o la acest intreg proces este esentiala.Exigentele legislative pun presiune asupra eforturilor de cercetare
In ultimii ani, furnizorii s-au concentrat pe dezvoltarea unor solutii care sa corespunda in totalitate exigentelor impuse de abordarea sustenabila. Pe primul plan, alaturi de eficienta energetica, se plaseaza confortul utilizatorilor, in aceasta sfera intrand si securitatea lor. Cu atat mai mult, in prezent, cand cea de-a patra revolutie industriala ce pune accent pe digitalizare se afla in plina desfasurare, este important ca firmele din domeniu sa nu abdice de la demersurile de cercetare-dezvoltare, chiar daca acestea implica o serie de cheltuieli suplimentare, iar rezultatele obtinute nu intotdeauna reusesc sa compenseze eforturile financiare substantiale. Exista totusi si o parte plina a paharului, intrucat din noianul de produse dezvoltate au reusit sa se evidentieze cateva idei cu adevarat revolutionare, prin intermediul carora cladirile au reusit sa atinga acele niveluri de performanta ce pareau intangibile in urma cu numai un deceniu si jumatate. Chiar daca aplicabilitatea acestor solutii nu s-a generalizat inca, probabil din motive ce tin inclusiv de necesitatea amortizarii costurilor, care impune practicarea unor preturi destul de prohibitive, este importata popularizarea lor, cu atat mai mult cu cat, in scurt timp, este cert ca folosirea acestora se va face pe scara larga - inclusiv ca urmare a presiunilor generate de noile reglementari mentionate anterior.
In ultimii ani, furnizorii s-au concentrat pe dezvoltarea unor solutii care sa corespunda in totalitate exigentelor impuse de abordarea sustenabila. Pe primul plan, alaturi de eficienta energetica, se plaseaza confortul utilizatorilor, in aceasta sfera intrand si securitatea lor. Cu atat mai mult, in prezent, cand cea de-a patra revolutie industriala ce pune accent pe digitalizare se afla in plina desfasurare, este important ca firmele din domeniu sa nu abdice de la demersurile de cercetare-dezvoltare, chiar daca acestea implica o serie de cheltuieli suplimentare, iar rezultatele obtinute nu intotdeauna reusesc sa compenseze eforturile financiare substantiale. Exista totusi si o parte plina a paharului, intrucat din noianul de produse dezvoltate au reusit sa se evidentieze cateva idei cu adevarat revolutionare, prin intermediul carora cladirile au reusit sa atinga acele niveluri de performanta ce pareau intangibile in urma cu numai un deceniu si jumatate. Chiar daca aplicabilitatea acestor solutii nu s-a generalizat inca, probabil din motive ce tin inclusiv de necesitatea amortizarii costurilor, care impune practicarea unor preturi destul de prohibitive, este importata popularizarea lor, cu atat mai mult cu cat, in scurt timp, este cert ca folosirea acestora se va face pe scara larga - inclusiv ca urmare a presiunilor generate de noile reglementari mentionate anterior.
