Termenul de finalizare a lucrarilor la autostrada Sebes-Turda a fost devansat din 2018 in 2017, potrivit declaratiei ministrului Transporturilor, Sorin Buse, facute in urma unei vizite realizate pe santierul acestui proiect. Decizia a fost luata in contextul in care obiectivul noului ministru si al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR) este de a atinge pragul de 1.000 de kilometri de autostrazi pe care se poate circula, pana in 2018. "Deblocarea lucrarilor nu a fost deloc usoara, pentru ca a insemnat autorizatii, avize, documentatie tehnica, negocieri complicate cu toti partenerii. Toate astea au fost facute si am pornit constructia din luna iunie. Vreau sa ne mobilizam in continuare si sa devansam termenul de finalizare din 2018 pentru 2017. Imi asum raspunderea pentru ceea ce se face acum, pentru ca lucrurile sa fie diferite si sa construim un altfel de viitor si altfel de autostrazi, mai repede si mai bine", a declarat ministrul Sorin Buse.In prezent, pe primul lot al autostrazii Sebes-Turda, ce are o lungime de 17 km, s-au realizat peste 12% din lucrari, stadiul de executie la lotul al doilea (24 km) depaseste 10%, in timp ce pe loturile 3 si 4 gradul de finalizare depaseste 50%, fata de nivelul de 46% inregistrat la finele lunii iunie 2016.
Au inceput lucrarile de refacere a sectorului demolat de pe autostrada Orastie-Sibiu
In prima decada a lunii august, CNADNR SA a avizat solutia tehnica pentru refacerea sectorului demolat de pe lotul al treilea al autostrazii Orastie-Sibiu. Se propune, astfel, executia a sase transei drenante, la o adancime de 7 metri, transversal amprizei autostrazii, distanta dintre acestea fiind variabila (distantele mai mici sunt in zona cu inaltimea de rambleu mai mare si cresc pe masura reducerii inaltimii rambleului). "Lungimea acestor transei este de 65 de metri pentru patru drenuri si de 285 de metri pentru doua dintre acestea. La capul aval al transeilor transversale cu lungimea de 65 de metri, se vor monta camine de vizitare. Cele doua transei cu lungimi mai mari, respectiv de 285 de metri, sunt necesare atat pentru evacuarea apelor drenate catre paraul din aval, cat si pentru asanarea zonei mlastinoase aflate in aval, la circa 200 de metri de autostrada. Acestea se unesc intr-un singur cap de evacuare, unde se realizeaza un bazin decantor cu preaplin, continuat cu un sant pereat pana la emisar. Peste terenul astfel pregatit, se va incepe refacerea corpului rambleului din materiale granulare, ranforsate cu geogrile. Baza rambleului va fi constituita dintr-o perna de piatra sparta, armata cu geogrile, iar latimea pernei va fi mai mare decat ampriza efectiva, reducand incarcarea verticala si, implicit, a efortului tangential de la baza rambleului. Perna de piatra armata impiedica deformarea laterala si reduce posibilitatea mobilizarii unor eforturi tangentiale mai mari. Grosimea pernei va fi de 1,5 metri, la care se vor suprapune patru straturi de geogrile de armare. Corpul rambleului este proiectat a se executa din balast (sort 0-63). Deoarece taluzurile proiectate initial sunt de 2/3, pante ce se vor mentine pentru continuitatea taluzurilor existente, acestea vor fi armate cu geogrile, constituite in structuri de pamant armat, de o parte si de cealalta a autostrazii. Zona de aplicare a armaturilor este de 6 metri de la fata taluzului, iar distanta intre armaturi va fi de 50 cm. Pentru asigurarea nedeformabilitatii (bombarii taluzurilor), se vor realiza la fiecare 2 metri de inaltime legaturi din geogrile de acelasi tip cu cele utilizate la perna din piatra sparta, respectiv geogrile rigide, cu rezistenta efectiva la alungirea de 5% de 100 kN/m. Armarea taluzurilor se va face cu geogrile", se arata in solutia tehnica propusa de specialistii din cadrul CNADNR.
Conform datelor companiei de autostrazi, pentru sitemul rutier se mentine aceeasi solutie tehnica folosita in proiectul initial, respectiv, un sistem rutier semirigid, configurat din 5 cm de beton asfaltic de uzura (MASF 16), 6 cm de beton asfaltic deschis (BAD 25 m), 12 cm de anrobat bituminos tip AB2, 20 cm de balast stabilizat cu ciment, un strat de balast de 30 cm si unul de forma din materiale coezive, tratat cu ciment sau compusi pe baza de ciment, de 20 cm.
In aceasta perioada, proiectantul intocmeste detaliile de executie, acesta urmand a asigura inclusiv asistenta tehnica pe intreaga perioada de executie a lucrarilor. De asemenea, solutiile de remediere aferente celorlalte zone cu degradari urmeaza sa fie realizate de departamentul de proiectare din cadrul CNADNR.
