Bucurestiul este pe primul loc in topul oraselor cu cel mai aglomerat trafic din Europa si pe locul 14 global, din 416 orase analizate din 57 tari de pe 6 continente. In 2019, nivelul de congestie a traficului a fost de 52% (in crestere cu 4% fata de 2018), ceea ce inseamna ca o calatorie de 30 de minute dureaza cu 52% mai mult, potrivit raportului "Prioritati pentru Bucuresti 2020-2024", realizat de Amcham, Camera de Comert si Industrie Romano-Americana. Analiza mai arata ca, in fiecare an, o persoana pierde 227 de ore in trafic, adica 9 zile si 11 ore."Multe dintre problemele legate de trafic pot fi rezolvate in mod eficient folosind in mod inteligent volumul mare de date disponibile, cu sisteme tip Big Data sau data analytics. Infrastructura rutiera devine o provocare din ce in ce mai mare, ca urmare a cresterii populatiei si a numarului de masini la nivelul capitalei, indeosebi in anumite zone ale orasului", se precizeaza in raport.
Solutiile propuse de reprezentantii Amcham in acest sens sunt:
- descongestionarea migratiei zilnice spre si dinspre nordul orasului, prin echilibrarea dezvoltarii economice si a ofertei de munca si in celelalte azimuturi, in special in estul si sudul orasului, in prezent potentialul acestor zone nefiind utilizat;
- sustinerea finalizarii centurii Bucurestiului, dotata la nivel de autostrada (inel exterior) pentru reducerea numarului de masini cu tonaj mare din oras, a calatorilor care se afla in tranzit, dar si pentru eliminarea blocajelor constante de pe centura si sustinerea finalizarii reabilitarii si modernizarii actualei centuri (DNCB) la profil de drum expres;
- construirea unor inele suplimentare pentru fluidizarea traficului din interiorul orasului si a unor pasaje subterane si supraterane in intersectiile foarte aglomerate pentru a degreva principalele noduri de trafic;
- implementarea unui sistem de monitorizare si control al traficului, folosind semafoare inteligente, introducerea in mod real a “undei verzi” (de exemplu, dupa modelul Budapestei);
- construirea unor parcari subterane si/ sau supraetajate si implementarea solutiilor de tip smart parking care sa contribuie la eliberarea benzilor de circulatie si totodata la decongestionarea traficului. De asemenea, conform documentului, se poate avea in vedere dezvoltarea unor parteneriate cu proprietarii centrelor comerciale pentru utilizarea spatiilor de parcare in intervalul orar 22:30 - 08:30 de catre persoanele care locuiesc in apropierea acestor centre;
- construirea unor statii Park & Ride in regiunea Bucuresti-Ilfov, in apropierea intrarilor in Municipiul Bucuresti si a nodurilor de transport public (statii de metrou, statii de tren urban, statii de pe centura feroviara a Capitalei);
- crearea unor piste de biciclete si trotinete, cu rampe de trecere si acces, precum si amenajarea unor zone de parcare pentru acestea, incurajand astfel transportul alternativ si decongestionarea traficului.
Totodata, reprezentantii Amcham arata ca transportul public este un domeniu care are nevoie de adaptare constanta datorita dezvoltarii continue a Bucurestiului si recomanda o serie de masuri suplimentare pentru imbunatatirea si eficientizarea transportului public, prin optimizarea retelei de transport, dezvoltarea infrastructurii, flotei si echipamentelor, respectiv reabilitarea Garii de Nord si transformarea acesteia intr-un pol intermodal de transport.
Optimizarea retelei de transport poate fi realizata folosind mai multe mecanisme, precum:
- reanalizarea densitatii traficului, numarului si pozitiei statiilor si frecventei de circulatie a mijloacelor de transport;
- alinierea statiilor si orarelor diferitelor mijloace de transport pentru diminuarea timpilor de asteptare, precum si a duratei calatoriei;
- realizarea unei aplicatii care poate oferi date in timp real despre stadiul si potentialele intarzieri ale mijloacelor de transport, pentru a sprijini o planificare mai buna a calatoriilor;
- oferirea unui singur tip de bilet pentru toate mijloacele de transport public si introducerea abonamentelor zonale, pentru a simplifica procesul de plata si a incuraja o utilizare pe scara larga si diversificata a mijloacelor de transport disponibile;
- accesibilizarea transportului in comun pentru persoanele cu dizabilitati, prin asigurarea rampelor de acces in toate mijloacele de transport;
- implementarea unor indicatori de performanta care sa masoare timpii din trafic si lungimea rutelor pentru a contribui la o evaluare structurata a transportului in comun si a ajuta la identificarea principalelor zone de imbunatatire;
- conectarea cartierelor nou construite la reteaua de transport public pentru a oferi o alternativa viabila la transportul cu masina proprie;
- introducerea benzilor de circulatie dedicate pentru transportul in comun (autobuze, troleibuze, taxi) si pentru ambulante.
In ceea ce priveste dezvoltarea infrastructurii, flotei si echipamentelor prin investitii care imbunatatesc accesibilitatea si reduc timpul de tranzit, Amcham recomanda trei masuri:
- extinderea metroului si construirea unor linii de tren urban, care faciliteaza o conexiune mai rapida intre principalele puncte de interes ale Bucurestiului (de exemplu, legarea aeroportului de oras), precum si intre Bucuresti si localitatile din zona metropolitana (prin reabilitarea si modernizarea centurii feroviare a
- capitalei si a statiilor de pe traseul acesteia);
- modernizarea si extinderea retelei de tramvai;
- extinderea si modernizarea flotei mijloacelor de transport pentru a reduce timpul de tranzit si a facilita conditii mai bune in mijloacele de transport, incurajand astfel cetatenii sa le utilizeze.
Un proiect vital pentru traficul din Bucuresti este reprezentat de reabilitarea Garii de Nord si transformarea acesteia intr-un pol intermodal de transport.
"Transformarea Garii de Nord intr-un pol feroviar intermodal este esentiala, atat in contextul european privind dezvoltarea sectorului transporturilor, cat si in contextul Planului de mobilitate urbana durabila 2016-2030 - Regiunea Bucuresti-Ilfov, fiind inclusa, de asemenea, in Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare elaborata de CFR. Proiectul, care presupune structurarea statiei Bucuresti Nord in doua terminale feroviare, precum si conservarea cladirii actuale a Garii de Nord si transformarea ei intr-un centru comercial, se bucura de un interes puternic al investitorilor si poate contribui decisiv la cresterea mobilitatii durabile in Regiunea Bucuresti-Ilfov", subliniaza Amcham in documentul analizat.
Tot de o insemnatate aparte este si proiectul de reabilitare si modernizare a centurii feroviare a Capitalei si a statiilor de pe aceasta linie, prin care sa se asigure o conexiune directa, rapida si nepoluanta cu polii economici ai Capitalei.
Pentru a consulta documentul AmCham "Prioritati pentru Bucuresti 2020-2024", click aici!
