PNIESC 2030: Necesar de investitii de 23 miliarde euro in sectorul de energie

Romania are nevoie de investitii totale de 22,6 miliarde euro in sectorul energetic in perioada 2021-2030 pentru a-si indeplini obiectivul cu privire la atingerea unei ponderi a energiei din surse regenerabile (SRE) de 30,7% din totalul consumului de energie in anul 2030, stabilit si asumat prin Planul National Integrat in domeniul Energiei si Schimbarilor Climatice (PNIESC) 2021-2030. 

Planul a fost elaborat la solicitarea Comisiei Europene, care a recomandat tuturor statelor membre sa elaboreze strategii pentru atingerea tintelor UE privind schimbarile climatice. PNIESC a fost publicat in dezbatere pe site-ul Ministerului Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri (MEEMA) in vederea evaluarii de mediu.

Din totalul celor 22,6 miliarde euro, investitii de 9,8 miliarde euro sunt necesare pe segmentul retelelor electrice, 12 miliarde euro pentru constructia de centrale electrice si 0,8 miliarde euro in domeniul boilerelor de abur.

Pentru realizarea investitiilor necesare, documentul inventariaza si posibilele surse de finantare ale unor proiecte cu impact in domeniul energiei, printre acestea fiind mentionate inclusiv fondurile structurale (FEDR, Fondul de Coeziune) ce vor fi disponibile prin urmatoarea perioada de programare a proiectelor europene (2021-2027). In acest cadru, pentru sectorul energetic, "OP2 - O Europa mai verde" este cel mai relevant, pentru care este alocata o suma de 4,32 miliarde euro, din care 3,46 miliarde euro pentru mobilitate, consolidare, regenerare urbana, transport urban (trenuri metropolitane in Bucuresti, Timis, Cluj, Iasi, Sibiu si Brasov) si 857,13 milioane de euro pentru eficienta energetica a cladirilor din localitatile urbane ce folosesc combustibil solid.

Prin Programul Operational Dezvoltare Durabila (PODD), in viitoarea perioada de programare Romania va beneficia, pentru sectorul energetic, de 571,5 milioane de euro, pentru investitiile in mediu, de 142,8 milioane de euro pentru deseuri, 4,26 miliarde euro pentru proiecte de apa si canalizare, de 71,5 milioane de euro pentru biodiversitate si de 71,5 milioane de euro pentru situri contaminate.

Programul Operational Crestere Inteligenta si Digitalizare (POCID) va dispune de o alocare financiara totala de 2,14 miliarde euro, propunerea de alocare pentru domeniile legate de PNIESC fiind de un miliard de euro pentru specializare inteligenta (sinergii Horizon, internationalizare, tranzitie industriala, nanotehnologii, robotica, infrastructura CDI), de 571,5 milioane de euro pentru e-Guvernare, digitalizare, interoperabilitate si cyber-security, dar si de 71,5 milioane de euro pentru eficienta energetica.

Alte fonduri vor fi alocate prin intermediul programelor InvestEU, ce prevede o garantie de la bugetul UE in valoare de 38 miliarde euro pentru mobilizarea capitalului si atingerea unei tinte de investitii estimata la 650 miliarde euro in perioada 2021-2027, din Fondul pentru o tranzitie echilibrata (FTJ - Just Transition Fund), cu o propunere de 757 milioane de euro pentru Romania, dar si din alte fonduri, precum Fondul de Monetizare (FM), imprumuturi BEI si de la bugetul de stat.

 

In contextul politicilor europene actuale de decarbonare, care au drept rezultat utilizarea tot mai redusa a combustibililor fosili si, mai ales, a carbunelui, CE Oltenia are in vedere implementarea unui plan de dezvoltare si decarbonare care sa ii permita o tranzitie cat mai realista si sustenabila catre o productie de energie electrica cu emisii cat mai reduse de carbon.

Pana in anul 2030, in cadrul CE Oltenia, se are in vedere constructia a trei parcuri fotovoltaice, cu o putere instalata totala de circa 300 MW pe depozitele de zgura si cenusa inchise (aferente termocentralelor Rovinari, Turceni si Isalnita). Lucrarile vor incepe din anul 2023, iar punerea in functiune se va realiza in 2024 (150 MW), respectiv 2025 (150 MW suplimentar).

Planurile includ, de asemenea, constructia unui bloc energetic nou, in cogenerare, de 200 MW pe gaz natural la SE Craiova, care va inlocui, incepand din anul 2024, capacitatile actuale de 2x150 MW pe lignit.

In cadrul SE Turceni este planificata constructia unui bloc energetic de 400 MW pe gaz natural, care va inlocui, incepand din anul 2026, o capacitate existenta de 330 MW pe lignit. 

O alta investitie vizeaza constructia a doua blocuri energetice de 400 MW (putere totala instalata suplimentar 800 MW) pe gaz natural la SE Isalnita, care vor inlocui, incepand din anul 2024, blocul 8 de 315 MW pe lignit, si din 2025 blocul 7 de 315 MW pe lignit.

 

Incurajarea initiativelor de modernizare a capacitatilor de inmagazinare de gaz natural existente in vederea atingerii unui grad sporit de flexibilitate prin utilizarea in regim de multiciclu a capacitatilor de inmagazinare, este un alt obiectiv ce prevede asigurarea securitatii energetice a Romaniei, in urmatorul deceniu. Proiecte incluse la acest capitol vizeaza cresterea capacitatii de inmagazinare a gazelor naturale, prin promovarea proiectelor respective ca proiecte de interes comun; majorarea capacitatii de inmagazinare subterana a gazelor naturale in depozitul Sarmasel (cluster 6.20.6), dar si modernizarea depozitului de inmagazinare a gazelor naturale Depomures (cluster 6.20.4).

 

La acest capitol sunt incluse o serie de proiecte ce prevad implementarea unitatilor de cogenerare sau reabilitarea celor existente, realizarea acestora reprezentand o prioritate pentru o serie de comunitati locale din Romania. Investitiile vizate includ: 

• implementarea unei unitati de cogenerare cu ciclu combinat in cadrul CTE Grozavesti, care presupune realizarea unei noi unitati de producere de energie in cogenerare de inalta eficienta in tehnologie ciclu combinat gaze-abur, cu functionare pe gaze;

• implementarea unei unitati de cogenerare in ciclu combinat in cadrul CTE Bucuresti Sud, care presupune realizarea unei noi instalatii de cogenerare de inalta eficienta (ciclu combinat gaz-abur) de circa 200 MWe si circa 200 MWt;

• implementarea unei capacitati noi de producere a energiei, in cogenerare de inalta eficienta, cu functionare pe gaze naturale, in cadrul CTE Progresu;

• reabilitarea ciclului combinat din CTE Bucuresti Vest, in vederea prelungirii duratei de viata/ implementare unitate noua in ciclu combinat de circa 186 MWe si 170 Gcal/h;

• realizarea unei centrale electrotermice pe gaze in regim de cogenerare (CHP) la CET Govora;

• realizarea unui grup nou de cogenerare la Midia (circa 70 MW).

 

Dezvoltarea de capacitati noi de energie electrica cu emisii reduse de carbon va contribui la stabilitatea SEN, considerand faptul ca, pana la finalul anului 2030, se vor retrage din functiune unele centrale pe carbune ce se afla la sfarsitul ciclului de utilizare si pentru care nu se justifica modernizarea. Astfel, dezvoltarea de capacitati de productie noi va contribui la diversificare surselor aprovizionarii cu energie electrica.

Printre obiectivele viitoare este inclusa si dezvoltarea retelei electrice de transport, tinta asumata fiind reprezentata de atingerea unui nivel de interconectivitate de cel putin 15,4% in 2030.

Cresterea gradului de interconectare joaca un rol important privind securitatea aprovizionarii cu energie electrica, intrucat va facilita schimburile transfrontaliere, in special in caz de urgenta. Un alt obiectiv se refera la digitalizarea sistemului energetic romanesc, care va contribui la functionarea in conditii de siguranta acestuia, prin imbunatatirea capacitatii de raspuns la atacurile cibernetice.

In plus, va fi continuat calendarul de dereglementare a pietei de energie electrica si gaze naturale, ce presupune liberalizarea completa a pietelor incepand cu 2020/2021. Liberalizarea pietei si dezvoltarea unui cadru legislativ favorabil investitiilor poate contribui la asigurarea securitatii energetice deoarece va permite dezvoltarea unor noi capacitati, sporind de asemenea si flexibilitatea sistemului energetic national.

 

La acest capitol, sunt sintetizate cateva strategii si politici nationale menite sa reduca dependenta tarii noastre de importurile de energie.

In domeniul transportului energiei electrice, proiectele prioritare de investitii in afara celor declarate ca fiind de interes comun (PIC) vizeaza inchiderea inelului de 400 kV al Romaniei, LEA400 kV Nadab - Oradea Sud, dar si inchiderea inelului de 400 kV al Municipiului Bucuresti, pe zona de est, prin realizarea unei linii electrice de 400 kV de la statia electrica de transport Bucuresti Sud la statia electrica Brazi Vest, inclusiv cu realizarea unei statii noi de transport in zona de NE a Capitalei (Municipiul Bucuresti si judetul Ilfov).

Urmatoarele proiecte PCI reprezinta de asemenea o prioritate in domeniul securitatii energetice pentru Romania:

• LEA 400 kV dublu circuit (un circuit echipat) Smardan - Gutinas;

• LEA 400 kV dublu circuit Cernavoda - Gura Ialomitei - Stalpu, in concordanta cu proiectul de trecere la tensiunea de 400 kV a liniilor existente de 220 kV Brazi Vest - Teleajen - Stalpu, inclusiv statia Teleajen si statia Stalpu;

• modernizarea coridorului de retea Portile de Fier - Resita - Timisoara - Sacalaz - Arad, de la 220 kV la 400 kV, dezvoltand urmatoarele proiecte (etape):

          (1) LEA 400 kV Portile de Fier - Resita si extinderea statiei 220/110 kV Resita prin constructia statiei noi de 400 kV;

          (2) LEA 400 kV dublu circuit Resita - Timisoara si Resita - Sacalaz, inclusiv constructia statiei de 400 kV Timisoara; 

          (3) LEA 400 kV d.c. Timisoara - Arad si Sacalaz - Arad, inclusiv constructia statiei de 400 kV Sacalaz si extinderea statiei de 400 kV Arad.

 

Proiectul de retehnologizare a unitatii 1 a CNE Cernavoda este structurat in trei faze, oprirea efectiva a Unitatii 1 urmand sa aiba loc in perioada decembrie 2026 - decembrie 2028. In cadrul fazei 1 (2018-2022) se deruleaza activitati de organizare a proiectului, elaborare a documentatiilor de securitate nucleara necesare asigurarii functionarii Unitatii 1 pentru inca un ciclu de 30 de ani, prin extinderea numarului de ore de operare, pe baza studiului realizat de Candu Energy, finalizare a studiul de fezabilitate necesar derularii proiectului de retehnologizare. Faza 2 (2022-2026) a proiectului cuprinde activitatile de pregatire a lucrarilor din proiectul de retehnologizare, asigurarea resurselor financiare, precum si obtinerea tuturor aprobarilor si avizelor necesare. Faza 3 (2027-2028) a proiectului consta in oprirea Unitatii 1 si derularea efectiva a lucrarilor, in instalatiile unitatii.

In cazul Unitatii 2, care a intrat in exploatare comerciala in anul 2007, procesul de retehnologizare va fi initiat dupa anul 2037.

Extinderea duratei de exploatare a Unitatilor 1 si 2 de la CNE Cernavoda reprezinta o solutie eficienta, in conditiile in care prelungirea cu inca un ciclu de viata se face la costuri situate in jurul a circa 40% din valoarea unui obiectiv nou de aceeasi capacitate, prin care se poate asigura furnizarea de energie electrica fara emisii de gaze cu efect de sera, cu impact minim asupra mediului, la costuri competitive, contribuind astfel in mod durabil la decarbonarea sectorului energetic si atingerea tintelor Romaniei de energie si mediu pentru anul 2030, in linie cu obiectivele asumate la nivel european si chiar global (Acordul de la Paris).

In contextul in care construirea/ operarea viitoarelor unitati nucleare de la CNE Cernavoda (U3 intra in exploatare spre sfarsitul anului 2030 si U4 in 2031) se suprapune cu iesirea din functiune a mai multor capacitati de productie de energie electrica a caror durata de viata expira, nu se preconizeaza un impact semnificativ al intrarii noilor unitati nucleare asupra interconexiunilor existente si/ sau a exportului de energie electrica. 

 

Dimensiunea Eficienta Energetica are o importanta semnificativa in PNIESC 2021-2030, intrucat pachetul “Energie Curata pentru Toti Europenii” prioritizeaza eficienta energetica in procesul de tranzitie catre o energie curata. Prin obiectivele asumate in domeniu, Romania trebuie sa contribuie la indeplinirea tintei UE privind eficienta energetica (un consum de energie primara de maximum 1.273 Mtep, respectiv de 956 Mtep energie finala). Astfel, tinta globala este de cel putin 32,5% in 2030 la nivelul UE, asa cum se mentioneaza in Directiva 2012/27/UE, obiectiv care poate fi revizuit in sens ascendent in anul 2023.

Avand in vedere ipotezele si proiectiile de calcul utilizate, care iau in considerare cresterea productiei industriale si a nivelului de trai - reflectat in cresterea consumului de energie, consumul primar de energie este preconizat sa atinga 32,3 Mtep in 2030, fata de un nivel de 32,1 Mtep in 2020. In acest caz, strategia propune trei pachete de renovare (minimal, mediu si maximal) pentru cladirile din Romania. Recomandarea este implementarea Pachetului 2 (mediu), ce presupune renovarea structurala a cladirii pentru a evita efectul de blocare sau implementarea unor masuri insuficiente, care necesita inlocuirea ulterioara pentru atingerea viitoarelor obiective de Cladiri cu Consum de Energie Aproape Zero (NZEB), precum si utilizarea minimala a solutiilor de obtinere a energie din surse regenerabile.

In acest scenariu, este urmarita o rata anuala de renovare in crestere graduala de la 0,69% la 3,39% in perioada 2021-2030, urmata de rate anuale de 3,79% in 2031-2040, respectiv de 4,33% in 2014-2050.

Scenariul recomandat (2) duce la o reducere a consumului final in anul 2030 de 0,83 Mtep comparativ cu scenariul de baza. La nivelul anului 2050, toate cele trei scenarii duc la un consum final de energie in cladiri de 3,38 Mtep, o reducere de 66% comparativ cu acelasi an in scenariul de baza. De asemenea, Scenariul 2 duce la o reducere a emisiilor de CO2 de 2,34 milioane de tone comparativ cu scenariul de baza, emisiile de CO2 generate de stocul de cladiri al Romaniei avand o valoare estimata de 7,50 milioane de tone la nivelul anului 2030.

Pentru implementarea scenariului recomandat, Strategia de Renovare pe termen lung 2020 - 2050 avanseaza un cuantum al investitiilor necesare de 12,8 miliarde euro. Suplimentar, o suma estimata la un miliard de euro ar trebui angajata pentru acoperirea costurilor de asistenta tehnica. Recomandarile privind sursele investitiilor mentionate sunt urmatoarele: