Lucrarile de reabilitare la cel mai mare baraj de acumulare din judetul Bihor, Barajul Lesu, vor incepe anul viitor, urmand sa fie finalizate pana in anul 2026, a declarat luni, pentru AGERPRES, directorul ABA Crisuri, Pasztor Sandor.Barajul Lesu va beneficia de o reabilitare totala, fiind unul din cele sase baraje bihorene si aradene cuprinse intr-un proiect al Administratiei Bazinale de Apa (ABA) Crisuri, finantat prin PNRR, cu o suma totala de circa 114 milioane euro.
"Din lista celor sase baraje promovate, o prioritate o reprezinta reabilitarea si punerea in siguranta a acumularii Lesu. Acum suntem in etapa in care avem autorizate si avizate in CTE, local si la nivel national, la minister, toate actele; urmeaza faza de proiectare si dupa sperantele noastre, dupa procedura de licitatie, anul viitor pot incepe lucrarile, cu termen de executie 2026. Nu pot sa spun exact. O procedura poate tine doua luni sau sase luni. O contestatie poate tine opt luni. In cursul anului 2024. Unde este simplu, vom incepe probabil, in martie-aprilie," a declarat luni, pentru AGERPRES, directorul ABA Crisuri Oradea, Pasztor Sandor.
In acest proiect, finantat cu 570 de milioane de lei, pentru imbunatatirea conditiilor de functionare in siguranta vor fi reabilitate trei baraje din Bihor: Lesu (120 de milioane de lei), Salard (88 mil. lei) si Tamasda (102 mil. lei) si alte trei din Arad: Cigher (69 mil. lei), Sicula (85 mil. lei) si Zerindu Mic (94 mil. lei).
Dupa ce ABA Crisuri a semnat, la finele anului 2022, contractul de finantare prin PNRR pentru acest proiect, s-au parcurs toate etapele necesare avizarilor, atat in cadrul Comisiei tehnico-economice de la nivel bazinal, cat si in cea de la nivel national.
"Din lista celor sase baraje promovate, o prioritate o reprezinta reabilitarea si punerea in siguranta a acumularii Lesu. Pentru realizarea acestei investitii s-a alocat un buget de 24 de milioane de euro. Conform contractului de finantare, lucrarile se vor finaliza pana la finele anului 2026", a declarat directorul ABA Crisuri, Pasztor. Sandor.
Potrivit purtatorului de cuvant al ABA Crisuri, Anca Mihociu, ABA Crisuri a avizat vineri in cadrul Comisiei Tehnico-Economice (CTE) proiectele de reabilitare si modernizare pentru cele sase baraje aflate in zonele prioritare pentru prevenirea inundatiilor.
"Barajul Lesu este un baraj de anrocamente, adica din bolovani, cu o inaltime de 60,5 metri si cu o lungime de 180 de metri. Suprafata lacului era de aproximativ 150 de hectare si avea un volum de apa de peste 28 milioane de metri cubi, acesta fiind golit insa in anul 2015 din cauza scurgerilor. Este prevazut cu o masca de etansare, care necesita o reabordare prin care sa se asigure siguranta atunci cand acumularea este plina cu apa. A fost realizat intre anii 1969 - 1973 si de atunci si pana in prezent nu a beneficiat de nicio lucrare capitala de reparatii", a declarat, luni, pentru AGERPRES, Anca Mihociu.
Amplasata pe Valea Iadului, amonte de localitatea Remeti, aceasta acumulare permanenta a avut un rol complex, in primul rand de alimentare cu apa a orasului Oradea, de atenuare a undelor de viitura, de furnizare a apei pentru amenajare piscicola si producere de energie electrica, dar si unul turistic. Este cunoscut ca, in amonte, s-a dezvoltat un sat-statiune al carui nume este inspirat de locul insusi: Coada Lacului.
Pentru exploatarea barajului in conditii de siguranta se va asigura, in primul rand, etanseitatea mastii amonte cu o geomembrana si inlocuirea echipamentelor hidromecanice. Se va monitoriza orice modificare a barajului prin aparatura moderna de tip laser-scaner si se va asigura independenta energetica necesara pentru functionarea echipamentelor prin panouri fotovoltaice.
Proiectul va pune obligatoriu in aplicare toate masurile necesare pentru reducerea impactului negativ asupra apei, precum si asupra habitatelor si a speciilor protejate care depind direct de apa. Astfel, prin acest proiect sunt prevazute si sisteme de colectare a deseurilor.
Barajele care vor beneficia de investitii prin acest proiect al ABA Crisuri au un rol esential in atenuarea undei de viitura in bazinele hidrografice: Barcau, Crisul Repede, Crisul Negru si Crisul Alb. Pentru informatii suplimentare, click aici!
