Cea mai mare parte a populatiei globale locuieste si lucreaza in prezent in orase. Conform previziunilor ONU, pana in 2050, aproximativ 70% din populatia lumii va locui in zone urbane, fata de 54% in prezent. Procentul se ridica, insa, la 86% pentru cele 35 de tari dezvoltate care alcatuiesc Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD).In ultimii ani, Bucurestiul a fost unul dintre orasele europene cu cea mai mare rata de crestere a PIB-ului, reflectand intr-o oarecare masura mix-ul favorabil de sectoare industriale. Orasul s-a impus, in special, in domeniul serviciilor profesionale si IT&C, cel din urma reprezentand un motor sectorial foarte important in cresterea numarului de locuri de munca. Conform Oxford Economics, Bucurestiul si-a pastrat avantul in 2016, rata de crestere a PIB-ului si a locurilor de munca atingand 6,8%, respectiv 2,3%, ambele niveluri fiind mai ridicate decat media oraselor din UE.
Cresterea economica este asteptata sa ramana mare si in 2017, la un nivel de 5,7%, aceasta insemnand ca Bucurestiul se va clasa inaintea majoritatii oraselor europene. Rata de ocupare a fortei de munca este estimata sa creasca usor, cu cel mult 1% in 2017, insemnand doar o usoara scadere a somajului care ramane, in continuare 3,9%.
Ritmul generarii de locuri de munca pe termen mediu va fi temperat de imbatranirea populatiei, cu o rata medie anuala de 0,8% in perioada 2018-2021. Acesta va fi semnificativ mai mic decat media europeana. In ciuda acestui fapt, cresterea medie anuala a PIB-ului in perioada 2017-2021 este estimata sa ramana deasupra mediei europene, la 2,7%. Serviciile profesionale sunt cele care vor stimula acesta expansiune.
Datele prelucrate de Oxford Economics arata ca locuitorii Bucurestiului au avut un venit disponibil per capita in 2016 mai mare decat locuitorii din Sofia, Budapesta sau chiar Varsovia, depasind 10.000 euro. Insa acesta este inca mult in urma mediei europene de 20.000 euro.
"Ca intodeauna in cursul istoriei sale, Bucurestiul se dovedeste un oras al contrastelor: se bucura de o crestere puternica la nivelul intregii economii, cu un sector puternic al serviciilor si cu costuri accesibile pentru spatiile de birouri. Toate acestea, coroborate cu un sector public relativ mic si cu un numar scazut de pensionari raportat la populatia activa, pozitioneaza Bucurestiul ca o destinatie atractiva pentru antreprenori, specialisti in toate domeniile si investitori. Cu toate acestea, perspectivele sale de crestere sunt tot mai mult amenintate de rata mica de crestere a populatiei si de capacitatea scazuta de atragere a talentelor din alte zone. Mai mult, Romania este in procedura de infringement pentru calitatea aerului din capitala, in vreme ce TomTom tocmai a clasificat Bucurestiul drept capitala europeana cu cel mai ridicat indice de congestie a traficului, bucurestenii petrecand cu 50% mai mult timp in trafic decat in conditii normale de rulare", a declarat Carmen Adamescu, partener al Ernst & Young (EY) Romania.
Acestea sunt, evident, provocari cu care se confrunta in zilele noastre toate orasele in crestere. Este bine cunoscut ca migratia continua catre centrele urbane si infrastructura invechita, subdimensionata, din orasele istorice a crescut presiunea asupra serviciilor orasenesti si a economiei locale, afectand conditiile de mediu si culturile comunitare in intreaga lume. Unele orase raspund deja de mult timp la aceasta tendinta si isi deservesc cetatenii in mod dovedit mai eficient prin valorificarea noutatilor IT&C de tip smart city.
Estimarile FMI sugereaza ca fiecare dolar investit in infrastructura aduce inapoi trei dolari in profitabilitate. Acest lucru este cu atat mai evident la nivelul orasului Bucuresti, unde perspectivele de dezvoltare presupun ca infrastructura transportului urban sa fie in masura sa raspunda unei cereri in crestere privind mobilitatea si siguranta cetatenilor si sa stimuleze dezvoltarea si competitivitatea.
Singura modalitate prin care Bucurestiul va putea sa depaseasca lipsurile si sa sustina cresterea in viitor este transformarea infrastructurii de transport pe baza unei strategii eficiente de tip smart city, deoarece aceasta este principalul motor de crestere economica sustenabila.
Capitala Romaniei ar trebui sa utilizeze tehnologiile digitale pentru a dezvolta retele inteligente de transport urban, pentru modernizarea utilitatilor si folosirea mai eficienta a resurselor urmand modelele altor orase moderne, unele aflate chiar in Romania. Locuitorii Bucurestiului au nevoie de o administratie municipala mult mai accesibila si implicata in problemele urbane, care sa lucreze astfel incat, orasul sa fie pregatit sa satisfaca mai bine nevoile locuitorilor sai, sa ofere o siguranta publica adecvata si increderea ca acesta va fi un loc in care se poate locui si in viitor", a conchis Carmen Adamescu, Partner EY Romania.
***
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 250.000 de angajati in peste 700 de birouri din 150 de tari si venituri de aproximativ 31,4 miliarde de USD in anul fiscal incheiat la 30 iunie 2017. In Romania, EY este lider de pe piata serviciilor profesionale inca de la infiintare, in anul 1992. Cei 770 de angajati din Romania si Republica Moldova furnizeaza servicii integrate de audit, asistenta fiscala, asistenta in tranzactii si servicii de asistenta in afaceri catre companii multinationale si locale. Compania are birouri in Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara, Iasi si Chisinau.
