In urma lansarii in transparenta decizionala a Proiectului de Ordonanta de Urgenta privind sistemul de guvernanta al Cloud-ului Guvernamental, ANIS doreste sa atraga atentia asupra unor probleme fundamentale de conceptie si executie regasite in forma lansata si prezinta o serie de recomandari si precizari menite sa asigure o implementare optima a proiectului.Cu toate ca argumentele si precizarile ANIS pe tema proiectului de cloud guvernamental au fost ascultate si agreate de reprezentantii Ministerului Cercetarii, Inovarii si Digitalizarii si alti actori relevanti din Statul Roman, in cadrul intalnirii din 8 februarie, acestea nu se regasesc in proiectul de OUG. Principii precum: piata libera, public cloud first, evitarea centralizarii excesive a achizitiilor de software au fost agreate, insa proiectul lansat in transparenta decizionala pe 16.03.2022 nu respecta linia discutata.
Problemele semnalate de ANIS sunt de natura sa dauneze grav procesului de digitalizare a Romaniei, din cauza mai multor limitari de natura legislativa, acestea fiind:
- Ingradirea inovatiei si progresului tehnologic la nivelul institutiilor publice. Capabilitatile viitorului cloud guvernamental vor fi in mod cert net inferioare solutiilor de cloud public disponibile astazi.
- Ingradirea accesului la piata libera prin centralizarea procesului de achizitie la ADR a solutiilor de tip SaaS, cu urmatoarele consecinte:
- Eliminarea liberei concurente va duce la diminuarea sau chiar eliminarea investitiilor pentru dezvoltarea unor solutii noi, revolutionare. In lipsa unei piete libere, concurentiale, companiile si startupurile romanesti creatoare de produse software, care si in prezent isi gasesc in mare parte clienti din sectorul public in afara granitelor Romaniei, vor fi vor fi excluse in totalitate;
- Ingradirea accesului institutiilor la piata libera va avea un impact direct negativ asupra antreprenorilor romani care au produse adresate institutiilor statului, precum si a institutiilor care au facut deja pasi importanti pe drumul digitalizarii;
- Interzicerea utilizarii de software open-source in infrastructura de baza a cloud-ului guvernamental (PaaS) va bloca orice sansa de dezvoltare a acestui cloud (interzicerea apare prin solicitarea ca orice software din zona de PaaS guvernamental sa fie proprietatea publica a statului, lucru evident imposibil pentru software open-source);
- Interzicerea de facto a utilizarii de tehnologii noi, cu potential in zona administrativa, cum ar fi tehnologiile distribuite, de tip blockchain, care nu vor fi compatibile cu cloudul guvernamental;
- Puterea discretionara de a forta oricand, orice institutie sa se mute in cloudul guvernamental va duce la blocaje in achizitiile publice, care au aparut deja in situatia in care OUG nici macar nu este oficiala inca. Institutiile nu vor mai achizitiona software pana nu vor fi sigure ca solutiile pot fi mutate in cloudul uvernamental, care nu exista, si a carui disponibilitate operationala va necesita un timp considerabil.
“In forma actuala a Ordonantei de Urgenta, inovatia in sectorul public va fi redusa semnificativ, ceea ce va adanci si mai mult clivajul tehnologic dintre sectorul public si cel privat, precum si decalajul dintre Romania si celelalte tari ale Uniunii Europene. Legislatia privind cloudul guvernamental si PNRR reprezinta oportunitati istorice unice pentru recuperarea acestor decalaje. Acest decalaje vor putea fi insa depasite numai prin transparenta, piata deschisa, achizitii descentralizate si un mediu puternic concurential”, a declarat Mihai Matei, Presedinte ANIS.
In acest sens, ANIS vine cu urmatoarele propuneri:
a. Incurajarea utilizarii modelelor de cloud functionale, hibrid, precum cele din Marea Britanie, Polonia, Belgia, Danemarca, etc. Acest model de cloud se bazeaza pe un parteneriat public-privat, determinat de nevoia de gestionare eficienta a resurselor si accesul permanent al institutiilor de stat la cele mai moderne solutii software.
La baza solicitarii de a sustine o infrastructura hibrida stau urmatoarele aspecte:
- tehnologia avansata pusa la dispozitie de furnizorii internationali de cloud public, precum si dorinta de utilizare eficienta a resurselor, indiferent de tipul de resursa: energetica, de procesare, umana, etc.;
- Romania are nevoie de o strategie de Inteligenta Artificiala, iar accesul la resurse deja dezvoltate in cloudul public (API's) este absolut necesar pentru a integra aceste tehnologii in aplicatiile construite si folosite de sectorul public (eficienta, reducerea costurilor, securitate, reducerea timpului de implementare si management ulterior);
- standardele de securitate oferite de infrastructuri hibride de cloud ofera o protectie sporita chiar si in cazul unor atacuri cibernetice de ultima ora;
- fortarea tuturor institutiilor sa fie pregatite pentru o potentiala migrare in cloudul guvernamental introduce necesitatea construirii unui cloud guvernamental cu capacitate supra-dimensionata, care va fi folosita intr-un grad foarte mic.
b. Nuantarea prevederilor din OUG, astfel incat institutiile publice sa poata beneficia de inovatiile tehnologice disponibile in sistemele de cloud public. In acest mod, aplicatiile deja aflate in exploatare, cu exceptia celor esentiale, vor putea fi valorificate si prin folosirea sistemelor de cloud public.
Este eronata parerea conform careia Guvernul Romaniei si institutiile publice nu folosesc in acest moment aplicatii dezvoltate in infrastructuri de cloud public. Sunt numeroase exemple unde anumite institutii publice si-au dezvoltat sau au cumparat solutii software (PaaS & IaaS) si au reusit cu succes sa-si digitalizeze procesele (ex. Autoritatea pentru Finantarea Investitiilor in Agricultura (AFIR), Ministerul Educatiei).
c. ANIS se impotriveste dorintei de a centraliza toate achizitiile software de tip SaaS la nivelul unei singure autoritati – Autoritatea pentru Digitalizarea Romaniei (ADR).
d. ANIS doreste sa protejeze principiile pe care se bazeaza o industrie performanta de software. Piata libera, concurenta si descentralizarea sunt pilonii dezvoltarii unei societati moderne. Echilibrul natural dintre cerere si oferta stimuleaza concurenta dintre actorii economici si genereaza produse performante si preturi optime.
