Romania are nevoie de 700 de milioane euro pentru tranzitia justa a zonelor miniere afectate de eliminarea treptata a carbunelui din sistemul energetic pana in 2030, arata un nou studiu coordonat de reteaua de think-tank-uri SE3T.net, la care au contribuit EPG si Bankwatch Romania. Investitiile pot fi obtinute din Mecanismul de Tranzitie Justa, din care Romania va putea mobiliza 757 milioane euro.Studiul analizeaza diverse scenarii de eliminare a lignitului din sistemul energetic pentru Romania, Bulgaria si Grecia cu 2, 4, 6, respectiv 8 ani mai devreme decat in scenariul de referinta (REF), adica fata de termenele avute in vedere in prezent de autoritati. Au fost luate in calcul evolutia proiectata a pretului certificatelor ETS, impactul asupra pretului energiei electrice si investitiile planificate in capacitati de generare si au fost calculate profitabilitatea companiilor de carbune, impactul de pret asupra consumatorilor finali si nivelul de capacitate al surselor de energie regenerabila.
Rezultatele arata ca eliminarea treptata a carbunelui are un impact economic gestionabil, care este invers proportional cu timpul de retragere a grupurilor pe baza de carbune: cu cat mai rapida retragerea, cu atat mai mic impactul economic. Desigur, aceasta retragere nu poate avea loc peste noapte, din motive de securitate a aprovizionarii cu energie si de adecvanta a sistemului electroenergetic, dar modelarea arata ca eliminarea grupurilor de lignit poate incepe in mod semnificativ incepand cu 2022. Fondul de Modernizare este un instrument financiar decisiv in realizarea tranzitiei energetice catre surse curate de energie in Romania.
Intarzierea unui plan de eliminare treptata a carbunelui duce, in cazul Romaniei, la costuri mai mari cu 200 de milioane de euro/an, sub forma subventiilor acordate pentru termocentralele ineficiente, care se resimt in buzunarul cetatenilor. In schimb, statul roman poate investi aceste sume in energie regenerabila, eficienta energetica si protejarea consumatorilor vulnerabili, investitii ce ar crea mai departe venituri si ar sustine tranzitia energetica.
Romania poate reduce treptat utilizarea carbunelui fara a pune in pericol securitatea energetica, avand in vedere utilizarea deja scazuta a lignitului. In ultimii ani, termocentralele pe carbune au fost folosite la o capacitate de putin peste 10 procente, iar pana in 2025, rata de utilizare este preconizata sa ajunga la doar 4-5%. In general, un grup pe carbune nu poate opera profitabil la factori de utilizare de sub 50%.
„Studiul aduce in prim-plan concluzia ca termocentralele pe lignit vor disparea treptat din mixul de electricitate in prima jumatate a deceniului din cauza ineficientei lor si a costului crescand al emisiilor de carbon. Documentele oficiale precum proiectul Strategiei Energetice sau PNIESC, care proiecteaza generarea energiei din lignit si in 2030, ignora contextul actual”, a spus Radu Dudau, director EPG.
Factorii de decizie trebuie sa planifice eliminarea treptata a carbunelui in baza unei strategii bine definite care ia in calcul impactul economic si social. Conform studiului, un numar de 28.000 de locuri de munca ar putea sa dispara in Romania, dintre care 9.000 sunt lucratori din industrie iar 19.000 sunt locuri de munca afectate indirect. Prin urmare, este nevoie de masuri de tranzitie justa pentru stimularea economiilor regionale si de protejare, recalificare si sprijinire a lucratorilor afectati.
„Valea Jiului si judetul Gorj sunt regiunile care vor fi afectate de eliminarea carbunelui, insa potentialul de redezvoltare a zonelor este imens si divers, in domenii precum agricultura, turism, constructii si mobilier, industria textila, alimentara sau productia de componente electronice. In plus, cresterea unitatilor de energie regenerabila in zona si proiectele de eficienta energetica vor crea noi locuri de munca si pot transforma zona intr-un lider in acest domeniu”, a declarat Alexandru Mustata, coordonator de campanii Bankwatch Romania.
Bulgaria, Romania si Grecia produc in prezent 9% din electricitatea pe baza de lignit din toata Uniunea Europeana. Acest procent poate creste in urmatorii ani, daca ritmul de eliminare a carbunelui ramane la fel de lent, pe masura ce restul tarilor isi modernizeaza sistemele energetice. Bulgaria si Romania nu au setat inca o data pentru eliminarea treptata a lignitului, in timp ce Grecia a stabilit anul 2028.
Principala concluzie a studiului este ca pentru a oferi predictibilitate procesului de eliminare a carbunelui si a implicatiilor sale asupra sistemului energetic si a economiei in ansamblu, Romania trebuie sa dezvolte si sa implementeze o strategie de eliminare a carbunelui. Strategia ar trebui sa includa un calendar pentru inchiderea minelor si retragerea termocentralelor, precum si instalarea noilor capacitati regenerabile, dar si alte masuri necesare pentru sustinerea sistemului energetic. Strategia trebuie sa identifice de solutii si masuri pentru o tranzitie justa, precum si sa propuna optiuni viabile de finantare.
