RO EN
السلة فارغة

ORSE: Saracia energetica de vara, un risc in crestere pentru persoanele vulnerabile

Saracia energetica nu mai inseamna doar imposibilitatea de a asigura o temperatura confortabila in locuinta in timpul iernii, ci si in timpul verii. Valurile de caldura tot mai intense si mai frecvente, pe fondul schimbarilor climatice, pot amplifica saracia energetica de vara, adica imposibilitatea unor consumatori de a-si raci in mod optim locuinta. Categoriile cele mai vulnerabile sunt batranii, copiii, in general persoanele cu venituri mici care traiesc in locuinte cu un grad redus de eficienta energetica, ce devin adevarate „cuptoare” sub impactul temperaturilor caniculare.
De asemenea, sunt mai expuse acestui risc persoanele care traiesc in zonele mai populate si cu suprafete construite dense din orase, mai afectate de fenomenul numit „insula de caldura urbana”, unde temperaturile tind sa fie semnificativ mai ridicate decat in zonele rurale.
Saracia energetica de vara poate amplifica disparitatile sociale, avand un impact negativ asupra sanatatii celor afectati. „Impactul valurilor de caldura se extinde si asupra sanatatii mintale. Studii recente au explorat legatura dintre temperaturile ridicate si crestere violentei sau cresterea ratei de sinucidere”, dupa cum noteaza o analiza InfoClima. Avand in vedere ca aproximativ 75% dintre europeni traiesc in orase, potentiala amenintare pentru sanatate este uriasa.
„Pana la 19% dintre gospodariile din UE au raportat ca este prea cald in timpul verii. Aceasta este o problema importanta avand in vedere valurile de caldura recurente din Europa”, potrivit CORDIS, serviciu al Comisiei Europene.
Desi saracia energetica este un fenomen raspandit in toata UE, tarile din sudul si estul Europei se confrunta cu o saracie energetica mai profunda decat in alte parti, in principal din cauza veniturilor mai reduse.
 
Fata adesea ignorata a saraciei energetice in Europa
Intr-o dezbatere desfasurata in acest an in Parlamentul European, una dintre concluziile expertilor a fost ca „saracia energetica de vara este o latura adesea trecuta cu vederea a saraciei energetice, cu efecte negative demonstrate asupra sanatatii umane, mai ales ca ne confruntam cu valuri de caldura mai frecvente si mai severe din cauza schimbarilor climatice”.
„Saracia energetica nu inseamna doar sa suferi de frig, ci si sa suporti caldura. Saracia energetica de vara ii afecteaza in mod disproportionat pe cei mai vulnerabili si este foarte probabil sa creasca in viitor, in special in zonele supuse efectului de insula de caldura urbana. Aceasta inseamna ca trebuie sa acordam mai multa atentie saraciei energetice pe timp de vara - in cercetare, in colectarea datelor, in mass-media si, in sfarsit, in arena de elaborare a politicilor”, a declarat Sergio Tirado Herrero, cercetator de la Universitatea Autonoma din Madrid.
„Saracia energetica are un impact semnificativ asupra sanatatii oamenilor. Efectele asupra sanatatii asociate cu saracia energetica includ anxietate, stres si depresie, dar si probleme fizice crescute si o rata mai mare a mortalitatii. Sunt necesare mai multe cercetari privind legatura dintre saracia energetica si sanatate”, a subliniat, la randul sau, Monica Guiteras de la Ingineri fara frontiere.
 
Romania: Legea privind consumatorul vulnerabil, incompleta
Imposibilitatea de a raci locuinta este inclusa in definitia saraciei energetice in Romania, asa cum este stabilita prin Legea nr. 226 din 16 septembrie 2021 privind stabilirea masurilor de protectie sociala pentru consumatorul vulnerabil de energie:
„Saracie energetica – imposibilitatea consumatorului vulnerabil, adica persoana singura/familia care, din motive de sanatate, varsta, venituri insuficiente sau izolare fata de sursele de energie, necesita masuri de protectie sociala si servicii suplimentare pentru a-si asigura cel putin nevoile energetice minimale, definite astfel: consumul minim de energie al persoanei singure/unei familii pentru iluminat, racirea si incalzirea optima a locuintei, sustinerea facilitatilor de gatit si asigurarea apei calde in locuinta, utilizarea mijloacelor de comunicare care presupun utilizarea de energie sau alimentarea dispozitivelor medicale pentru sustinerea vietii ori pentru ameliorarea sanatatii persoanelor”.
Legea 226 / 2021 mai stabilea ca „limita minima a consumului se stabileste prin ordin al ministrului muncii si protectiei sociale, pe baza datelor puse la dispozitie de catre Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei, precum si de Institutul National de Statistica”. Totusi, asa cum expertii Observatorului Roman al Saraciei Energetice (ORSE) au semnalat anterior, nici acum aceste nevoi energetice minimale nu au fost stabilite de catre autoritatile responsabile.
 
EPAH: 2 din 10 romani nu si-au putut mentine locuinta racoroasa. Doar 4% aveau aparate de aer conditionat
„Saracia energetica de vara este o preocupare tot mai mare in UE si este inca o problema trecuta cu vederea. Combinat cu informatiile despre proprietatea sistemelor de racire si modelele de consum de energie pentru racirea spatiului, acest indicator poate fi util pentru o intelegere cuprinzatoare a vulnerabilitatilor saraciei energetice de vara”, arata Comisia Europeana, pe o platforma a indicatorilor care masoara saracia energetica in randul statelor membre.
Unul dintre indicatorii analizati este ponderea populatiei care traieste in locuinte confortabil de racoroase pe timp de vara, bazat pe intrebarea „Este sistemul de racire suficient de eficient pentru a mentine locuinta rece?” si/sau „Este locuinta suficient de izolata impotriva caldurii?”. Rezultatele au fost detaliate in raportul „Saracia energetica. Perspective asupra indicatorilor nationali pentru o masurare mai eficienta”, publicat in luna octombrie 2022 de Energy Poverty Advisory Hub (EPAH), organism al Comisiei Europene.
Datele din acest raport arata ca in Romania doar 80,4% din populatie locuia in locuinte suficient de confortabile pe timpul verii, usor peste media europeana, de 79,1%, asa cum reiese din graficele de mai jos. Acestea sunt bazate pe ultimele date disponibile, culese in 2012, o actualizare a acestora fiind prevazuta pentru 2023.
Totusi, raspunsurile au propriile limitari, se explica in raport. De pilda, o persoana s-ar putea simti confortabil vara in casa, dar aceasta nu inseamna ca poate mentine o temperatura confortabila in cazul unui val de caldura.
„Experimentarea supraincalzirii creste probabilitatea de a raporta o stare de sanatate precara de 1,3 ori in comparatie cu persoanele care nu sunt expuse la conditii deficitare de locuit (John et al., 2018). Temperaturile interioare excesiv de ridicate pot provoca boli legate de caldura si pot creste mortalitatea cardiovasculara. Imbunatatirile temperaturii interioare pot influenta dezvoltarea psihosociala, prin imbunatatirea perceptiei ocupantilor gospodariei asupra caselor lor si intarirea interactiunii sociale cu familia si prietenii, prin utilizarea tot mai mare a caselor lor”, se mentioneaza in raport.
- In ceea ce priveste indicatorul ce analizeaza ponderea populatiei care locuieste in case echipate cu aparate de aer conditionat (ventilatoarele fiind excluse), in Romania procentul este de doar 4,9% din populatie, adica mai putin de jumatate din media UE de 10,1%. Datele au fost culese in 2007, dar sunt ultimele disponibile.
Si acest indicator care poate indica starea de saracie energetica are insa limitele sale. „Proprietatea aparatelor de aer conditionat este un indicator care poate fi utilizat pentru a evalua capacitatea gospodariilor de a face fata temperaturilor reci sau calde prin consumul de energie pentru incalzirea si racirea spatiului. Cu toate acestea, nu este singurul indicator care determina aceasta capacitate, deoarece mijloacele financiare si caracteristicile constructiei cladirii sunt la fel de importante ca si detinerea unui echipament adecvat. O gospodarie poate detine echipamentul, dar nu are mijloacele de utilizare (Gouveia et al., 2019), mai ales daca locuieste intr-o locuinta insuficient izolata. (….) Detinerea acestui echipament este un indicator al unei capacitati mai mari de a face fata disconfortului termic si de a iesi din saracia energetica. Cu toate acestea, s-au raportat cresteri semnificative ale consumului de energie electrica atunci cand gospodariile detin aparate de aer conditionat, exacerbate de importanta tot mai mare a racirii ca nevoie de baza din cauza schimbarilor climatice, ceea ce duce la cheltuirea unei cote mai mari din veniturile gospodariilor pentru costurile energiei (Randazzo et al., 2020). Aceasta schimbare a cererii de energie si dificultatea in achizitionarea acestor sisteme de eficienta ar putea crea inegalitati si o vulnerabilitate sporita in gospodariile cu venituri mici”, se mai mentioneaza in raportul publicat de EPAH.
Asadar, a detine un aparat de aer conditionat nu e sinonim cu a nu fi in saracie energetica. „Pentru ambele sezoane, acest indicator ar trebui analizat cu date despre capacitatea de racire si incalzire a spatiului, nevoile de energie si consumul de energie pentru incalzirea si racirea spatiului si date despre cheltuieli, deoarece indicatorul ratei de proprietate este insuficient pentru a prezice vulnerabilitatea unei gospodarii la saracia energetica. Practicile sociale, cum ar fi ventilarea/aerisirea locuintei, sunt, de asemenea, factori importanti de luat in considerare, deoarece sunt adesea considerate mai acceptabile decat folosirea aerului conditionat. Datele privind caracteristicile locuintelor si obiceiurile de climatizare sunt, de asemenea, necesare in aceste abordari”, se mai mentioneaza in raportul EPAH.
In concluzie, saracia energetica se refera nu doar la impactul temperaturilor joase, ci si la temperaturi mult prea ridicate pentru a putea duce o viata normala. ORSE atrage atentia ca este nevoie de cresterea constientizarii publice asupra fenomenului saraciei energetice de vara, precum si de masuri care sa vina in sprijinul celor afectati, care sa tina cont de nevoile de baza ale gospodariilor. Acestea includ masuri de eficienta energetica, instalarea de sisteme accesibile de producere a energiei din surse regenerabile, dar si servicii de educare privind consumul de energie si oportunitatile de eficientizare, consiliere privind mijloacele de finantare disponibile etc.

AGENDA CONSTRUCTIILOR

Vizualizaţi acum şi valorificaţi toate oportunităţile!
Ştiri de calitate și informaţii de afaceri pentru piaţa de construcţii, instalaţii, tâmplărie şi domeniile conexe. Articolele publicate includ:
- Ştiri de actualitate, legislaţie, informaţii statistice, tendinţe şi analize tematice;
- Informaţii despre noi investiţii, lucrări, licitaţii şi şantiere;
- Declaraţii şi comentarii ale principalilor factori de decizie /formatori de opinie;
- Sinteza unor studii de piaţă realizate de către organizaţii abilitate;
- Date despre noile produse şi tehnologii lansate pe piaţă.
AGENDA INVESTITIILOR
EURO-CONSTRUCTII
EURO-FEREASTRA
FEREASTRA

Abonare newsletter