Romania are o prima propunere concreta pentru eliminarea treptata a carbunelui pana in 2030. Aceasta se numeste legea decarbonizarii si a fost pusa in consultare publica pana pe 10 iunie. Noi, la Bankwatch Romania am trimis comentarii la acesta lege si analizam aici primele impresii despre cum ar putea sustine o tranzitie verde si echitabila Romania.Ce presupune legea decarbonizarii?
Legea presupune inchiderea definitiva a termocentralelor pe carbune pana in 2030. In graficele de mai jos pot fi vazute inchiderile planificate in lege, in comparatie cu datele analizate de noi anul trecut, inainte de anuntarea oricarei date de eliminare a carbunelui.
Se accelereaza inchiderea mai multor unitati de productie si mine de carbune, in comparatie cu planurile initiale, in special in 2026 cand se asteapta intrarea pe piata a gazului din Marea Neagra. Este insa de notat ca in aceasta lege sunt trecute centralele deja inchise sau nefunctionale inca de anii trecuti. In realitate, avem in prezent 2895 MW de capacitati pe carbune conectate la retea. De asemenea, o parte din minele de carbune care isi pregateau inchiderea pana anul acesta vor mai ramane deschise o perioada.
Cum vor fi realizate aceste inchideri?
De gestionarea procesului de decarbonizare se va ocupa un Comitet Interministerial al Carbunelui, cu asistenta din partea unui Comitet Consultativ. Momentan nu stim care vor fi rolurile acestor comitete, insa partea buna este ca din al doilea vor putea face parte mai multi reprezentanti ai societatii: sindicate, patronate, academicieni, experti sau ONG-uri.
Legea stipuleaza insa ca pentru centralele si minele de carbune incluse in plan (adica toate) producatorii vor primi ajutor de stat, notificat ulterior Comisiei Europene. In cazul in care Comisia nu aproba ajutorul, acestia vor fi obligati sa le inchida oricum, din alte resurse. Este insa nevoie de o estimare a costurilor pe care le presupune inchiderea acestor active, pentru a avea o idee completa despre sumele necesare pentru tranzitia energetica.
Plase de siguranta
O veste buna este ca lege prevede plase de siguranta pentru lucratorii afectati de inchideri. Astfel, vor avea prioritate la cursurile de recalificare si la instalarea de panouri fotovoltaice proprii (de 3-5 kw) din fonduri nerambursabile. O observatie aici ar fi ca inclusiv rudele (inclusiv sotiile) minerilor ar trebui sa fie luate in considerare in cadrul cursurilor de (re)calificare, avand potentialul de a intregi veniturile familiei, asa cum am analizat in situatia din Valea Jiului. De asemenea, tinerii sunt o resursa umana importanta si ar trebui si ei pregatiti in domeniile conexe tranzitiei energetice.
Uniunea Europeana si Romania au nevoie de productia locala a panourilor fotovoltaice. Avand in vedere planurile de constructie a unor asemenea parcuri in Gorj si inchiderea capacitatilor pe carbune, este oportuna atragerea unitatilor de productie in acelasi judet.
Totusi, legea nu ia in considerare compensarea efectelor negative ale exploatarii carbunelui de pana acum, care a afectat sute de localnici de pe raza carierelor de carbune. Credem ca aceste ajutoare trebuie extinse si catre ei pentru: asigurarea apei potabile, asigurarea proprietatii private si a terenurilor agricole.
Mecanisme de control
O alta veste buna este ca se instituie masuri contraventionale si penale pentru producatorii care nu respecta termenele acestei legi. Astfel, pentru construirea de noi capacitati de producere din carbune, pentru nerespectarea deciziilor de inchidere a capacitatilor existente si a minelor de carbune producatorii vor primi amenzi contraventionale. In schimb, deschiderea de noi mine sau exploatarea fara acord vor fi sanctionate penal. Acest lucru este foarte important, deoarece nu de putine ori producatorii au continuat extinderea perimetrelor de exploatare si functionarea termocentralelor dupa hotarari judecatoresti care ii obligau sa suspende activitatea.
Ce avem in afara legii?
Pentru o tranzitie de succes este bine sa avem in vedere si alte planuri de dezvoltare ale sistemului energetic, pentru ca aceasta energie trebuie inlocuita cu ceva. Inchiderea termocentralelor trebuie corelata cu deschiderea unora noi, preferabil de energie regenerabila. Pentru acest lucru este important ca industria regenerabila sa fie stimulata si sa aiba un cadru de reglementare stabil. Autoritatile au ramas in urma cu mai multe aspecte privind transpunerea completa a directivei dedicate energiei regenerabile, cea dedicata eficientei energetice, sau cu legea eolian offshore. De asemenea, este nevoie de un cadru legal pentru realizarea comunitatilor energetice – adica acei oameni care isi produc singuri energia si fac schimb intre ei sau o dau in retea.
In plus, este important sa luam in considerare impactul inlocuirii unui combustibil fosil cu altul. Cele mai multe planuri ale inlocuirii carbunelui se leaga de noi termocentrale pe gaz si se bazeaza in mare parte pe noile exploatari din Marea Neagra. Gazul fosil are emisii fugitive de metan pe intreaga retea de aprovizionare. Metanul este un combustibil fosil de 86 de ori mai puternic decat dioxidul de carbon in primii 20 de ani de viata, deci are un potential imens de incalzire a atmosferei pe termen scurt. Unele studii arata ca daca pe intregul sistem scaparile de metan sunt de 3% din cantitatea totala care circula, atunci gazul este la fel de poluant precum carbunele.
Autori: Alexandra Doroftei & Raluca Petcu , reprezentanti Bankwatch Romania
