REMUS BORZA: Cresterea economica trebuie sa aduca excedente bugetare

Suntem in prima zi din februarie si nu avem buget pe 2019. Tatucul Dragnea ne indeamna sa dormim linistiti, ca are el grija de bugetul tarii. Mai mult decat atat, acum vreo doua zile, prezenta triumfalist realizarile marete ale guvernarii: “cu 25% a crescut PIB-ul Romaniei in ultimii doi ani si cu 32% veniturile bugetare”.Intr-adevar, PIB-ul a avut o dinamica pozitiva in ultimii ani. Astfel, de la 762 miliarde lei in 2016, PIB-ul a crescut spre 858 miliarde lei in 2017, pentru ca anul trecut sa atinga valoarea de 949 miliarde lei. Bugetul de stat pe 2019 este fundamentat pe un PIB previzionat de 1.022 miliarde lei. Si veniturile bugetare au crescut de la 227 miliarde lei in 2016 la 253 miliarde lei in 2017, pentru ca in 2018 guvernantii sa se laude cu o colecta de 295 miliarde lei, apeland la cateva artificii de raportare, in special pe fonduri europene, care au trezit suspiciunile analistilor financiari. In cei 11 ani de la integrarea in UE, PIB-ul tarii s-a dublat, de la 99 miliarde euro in 2006 la peste 200 miliarde euro in 2018. Raportat la PIB, Romania a depasit,anul trecut, Grecia si Portugalia.

Cresterea accelerata a PIB-ului din ultimii ani se simte si in buzunarul romanilor. Salariile si pensiile au crescut constant. In sectorul bugetar, salariile chiar s-au dublat. In 2011, salariul minim pe economie era in jur de 700 lei, in 2019 este deja 2080 lei. Fondul de salarii a crescut de la 57 miliarde lei in 2016 la 71 miliarde lei in 2017 si la 81 miliarde lei in 2018. Fondul de pensii a crescut de la 81 miliarde lei in 2016 la 89 miliarde lei in 2017 si la 99 miliarde lei in 2018. Cu alte cuvinte, vorbim de o crestere a fondului de salarii si de pensii cu 5 miliarde euro anual, echivalentul a patru autostrazi Comarnic-Brasov sau cinci autostrazi Pitesti-Sibiu. Pe noua Lege a pensiilor, Fondul de pensii va creste cu inca 80 miliarde lei pana in 2022! Cresterea galopanta si nesustenabila a salariilor in sectorul public si a pensiilor a avut ca efect degradarea altor indicatori macroeconomici. Avea dreptate Liviu Dragnea cand spunea ca cifrele sunt mari, doar ca el vedea doar jumatatea plina a paharului. Cifrele sunt chiar foarte mari cand vorbim de deficit bugetar, deficit de balanta comerciala, inflatie sau datorie externa. Aceasta este jumatatea goala a paharului pe care guvernantii nostri o ignora. Din perspectiva unei iminente crize economice, aceste cifre vor fi fatale Romaniei. Economia globala si cea europeana dau semne de oboseala prevestind o noua recesiune. Dupa doua trimestre consecutive de contractie economica, Italia, o tara cu un PIB de peste 1800 miliarde euro, a intrat, incepand cu 1 ianuarie 2019, in recesiune tehnica. Noi continuam sa ne imbatam cu apa rece, precum am facut-o si in 2007-2008, ignorand avertizorii crizei. O guvernare responsabila in anii de crestere economica trebuie sa contabilizeze excedente si nu deficite bugetare. Pana si Bulgaria si Grecia au inteles acest lucru. Deficitul bugetar a crescut de la 22 miliarde lei in 2016 la 25 miliarde lei in 2017 si la aproape 30 miliarde lei in 2018. Pe majorarile salariale si de pensii angajate de Guvernul Romaniei pentru 2019, deficitul bugetar ar urma sa ajunga la aproape 50 miliarde lei, adica 4,7% din PIB! Acesta este unul dintre motivele pentru care se intarzie cu bugetul. Asa Guvernul mai pune presiune pe ordonatorii de credite sa-si finanteze activitatea in limitele bugetului de cheltuieli aprobat pentru 2018, evident mai mic decat cel angajat pentru 2019. Cresterea salariilor si a pensiilor a generat exces de lichiditate in piata. Efecte: inflatie de 4% si deficit record de balanta comerciala. Industria romaneasca pe care Guvernele Romaniei de dupa 90 au pus-o pe butuci nu a putut sa faca fata nevoilor populatiei din ce in ce mai mari si variate de produse si servicii. Si, atunci, am apelat masiv la importuri. Tot acest excedent de masa monetara din piata nu a facut altceva decat sa finanteze milioane de locuri de munca in alte tari, preponderent Germania, Polonia, Italia, Ungaria. Majoritatea tarilor din UE au excedente comerciale, pe cand Romania inregistreaza deficite record de la an la an. In 2017, deficitul comercial era de 12,5 miliarde euro, anul trecut de 15 miliarde euro, iar pentru anul curent se estimeaza un deficit de cont curent de 16,9 miliarde euro. In loc sa finantam investitiile, in special in infrastructura (pe care le-am sacrificat in ultimii 3 ani ), sa sustinem reindustrializarea Romaniei, am finantat consumul apeland la importuri de peste 80 miliarde euro anul trecut.

Cu toate ca, dupa 2007, in Romania au intrat peste 35 miliarde euro investitii straine directe, peste 30 miliarde euro fonduri europene si peste 50 miliarde euro de la cei aproape 4 milioane de romani plecati in pribegie in alte tari, banii nu au ajuns unui stat din ce in ce mai gonflat, birocratizat si ineficient, obligand Guvernele tarii sa apeleze la imprumuturi atat de pe piata interna, cat si externa pentru a-si sustine politicile populiste. Datoria totala externa a Romaniei s-a dublat in aceasta perioada de referinta: de la 41 miliarde euro in 2006 la peste 100 miliarde euro in 2018. Doar in contul dobanzilor, Romania a platit anul trecut 3 miliarde euro! Printr-o atare politica, nu facem altceva decat sa-i indatoram pe copiii nostri sa plateasca din greu iluzia unei bunastari pe care o traim noi astazi. Cu toate aceste sute de miliarde de euro cheltuite iresponsabil de Guvernele Romaniei, peste 7 milioane de romani traiesc in risc de excluziune sociala si saracie.

Cu cateva ore, chiar minute, inainte ca Titanicul sa se izbeasca de un iceberg si, ulterior, sa se scufunde, pasagerii transatlanticului chefuiau, dansau, mancau caviar, beau sampanii scumpe si isi etalau ostentativ hainele si bijuteriile. Desi Romania risca sa se ciocneasca cu criza chiar spre sfarsitul acestui an, primarii tarii au executat un desant asupra doamnei Vasilica, cerandu-i nici mai mult nici mai putin decat vreo 77 miliarde lei. Domnul Dragnea, generos din fire, mai ales in an electoral, i-a cerut premierului sa deschida baierile pungii cu banet. Ceea ce trebuie sa intelegem e ca si Consiliile judetene au alocari bugetare si venituri in jur de 70 miliarde lei, adica impreuna cu primariile vreo 140 miliarde lei anual. Adica vreo 35 miliarde euro toaca an de an autoritatile administratiei publice. Cu toata aceasta risipa de resursa financiara, mai mult de jumatate din satele si comunele tarii nu au drumuri asfaltate, apa curenta sau gaze. Administratia publica locala este cea mai mare gaura neagra a bugetului de stat pe care toti guvernantii de dupa 90 au refuzat sa o reformeze, sa o restructureze. Polonia, o tara cu 38 milioane de locuitori si cu 90.000 de km patrati, fiind mai mare ca suprafata decat Romania, si-a reformat administratia in 1998. De la peste 4.200 de UAT-uri a ramas cu mai putin de 2.600. In Polonia, in fiecare catun exista apa curenta, canalizare, gaze si drumuri asfaltate. Si, pentru ca si-a reformat la timp administratia, Polonia in perioada crizei 2008-2009 a fost singura tara din UE care a inregistrat crestere economica. Si din acest motiv Polonia are, an de an, excedente bugetare si comerciale. Romania are 3.181 de UAT-uri, mostenite din vremea comunismului. Mai putin de o treime din aceste primarii se autofinanteaza din impozite si taxe. Marea majoritate a primariilor stau cu mana intinsa la bugetul de stat. Avem peste 400 de comune cu mai putin de 1.500 de locuitori si zeci de orase cu mai putin de 10.000 de locuitori, situatie care ar atrage retrogradarea lor sau ar impune comasarea.

Da-i, Doamne, romanului mintea cea de pe urma. Indemn Guvernul Romaniei sa restructureze aparatul bugetar, sa reduca schemele de personal, sa comaseze, modernizeze si sa eficientizeze institutiile statului. Altminteri o va face criza, mult mai dureros decat am face-o noi azi.