Volumul creditelor acordate prin programul 'Prima casa' a capatat o dimensiune sistemica, atat in ceea ce priveste stocul de imprumuturi cat si in ceea ce priveste fluxul de credit ipotecar si este necesara tintirea mai buna a programului din punct de vedere social, prin revizuirea conditiilor de accesare, mentinandu-se totodata un grad de indatorare sustenabil, potrivit Raportului anual al Comitetului National pentru Supravegherea Macroprudentiala (CNSM)."In prezent, volumul creditelor acordate prin programul 'Prima casa' a capatat o dimensiune sistemica, atat in ceea ce priveste stocul de imprumuturi (31,9 miliarde lei, reprezentand 26% din total credite acordate populatiei, la martie 2018), cat si in ceea ce priveste fluxul de credit ipotecar (acesta a totalizat 64% din cel acordat in anul 2016 si 58% din cel acordat in anul 2017)", se spune in raport.
Conform documentului, in conditiile majorarii importante a preturilor imobiliare si ale avansului sustinut al creditarii populatiei, acordarea de imprumuturi ipotecare 'Prima casa' cu un LTV (avansul solicitat la acordarea creditului n.r.) de pana la 95%, considerand dimensiunea sistemica a acestui portofoliu, poate genera vulnerabilitati in eventualitatea unor ajustari viitoare. Mai mult, programul a capatat un caracter prociclic in ultimii ani, stimuland creditarea intr-un segment care are acum o dinamica importanta.
Caracterul sistemic al programului poate crea probleme din punct de vedere al stabilitatii financiare, in special prin suprastimularea cererii de locuinte, existand deja semnale de ingrijorare privind evolutiile recente ale preturilor locuintelor, cresterea expunerii statului fata de sectorul bancar in opozitie cu tendintele observate la nivel european in ceea ce priveste reglementarea prudentiala (in prezent, valoarea garantiilor este de aproximativ 21,5 miliarde lei), supraindatorarea debitorilor, in conditiile in care gradul de indatorare a persoanelor care au contractat credite 'Prima casa' este unul ridicat chiar si in conditiile unui nivel scazut al ratelor de dobanda si cresterii veniturilor, iar aceste credite au o senzitivitate ridicata la modificarea ratei dobanzii.
Raportul precizeaza ca, in acest context, este necesara tintirea mai buna a programului 'Prima casa' din punct de vedere social, prin revizuirea conditiilor de accesare, mentinandu-se totodata un grad de indatorare sustenabil. Totodata, documentul mentioneaza ca, incepand cu cea de-a doua reuniune a CNSM, pe agenda au fost inscrise analize care au avut ca scop prezentarea unor vulnerabilitati identificate asupra stabilitatii sistemului financiar romanesc respectiv sanatatea companiilor nefinanciare din Romania si indatorarea populatiei.
Ca urmare a identificarii unor vulnerabilitati structurale cu privire la sanatatea companiilor nefinanciare din Romania, ce au implicatii negative importante asupra stabilitatii sistemului financiar romanesc, respectiv persistenta rezultatelor negative pentru un grup numeros de firme, calitatea precara a capitalurilor proprii si numarul ridicat de firme cu capitaluri proprii sub limita reglementata sau inactive, CNSM a adoptat Recomandarea nr. R/6/2017. Prin aceasta, se recomanda ca Guvernul, prin Ministerul Finantelor Publice, impreuna cu Banca Nationala a Romaniei sa infiinteze un grup de lucru care sa aprofundeze analizele privind sanatatea financiara a firmelor si sa identifice solutii pentru ca, atat in sectorul public, cat si in cel privat constrangerile bugetare ale firmelor sa devina ferme.
O alta vulnerabilitate la adresa stabilitatii financiare se refera la cresterea indatorarii populatiei, ce poate avea efecte negative importante atat asupra sistemului financiar, cat si asupra cresterii economice viitoare. In prezent, gradul de indatorare s-a majorat considerabil, o treime dintre debitorii care au contractat un credit in ultimul an avand, in medie, un grad de indatorare de peste 55%. In scopul aprofundarii analizelor care sa sprijine fundamentarea deciziilor CNSM privind atenuarea riscurilor la adresa stabilitatii financiare ca urmare a cresterii indatorarii populatiei, CNSM a recomandat infiintarea unui grup de lucru din care sa faca parte reprezentanti ai Ministerului Finantelor Publice si ai Bancii Nationale a Romanie.
Potrivit raportului, indatorarea totala a populatiei a fost in crestere pe parcursul anului 2017, avansand cu 8,1% in termeni anuali, pe fondul continuarii majorarii creditarii bancare intr-un ritm alert (+7,5%). Factorul principal determinant al dinamicii pozitive a creditului bancar a fost cresterea importanta a valorii mediane a unui imprumut, indiferent de destinatia acestuia, in timp ce numarul de credite contractate a fost mai redus in anul 2017 fata de anul 2016. Valoarea mediana a unui credit ipotecar s-a majorat cu 12%, iar cea a unui credit de consum cu 15% fata de anul 2016.
Gradul de indatorare la nivelul individual al debitorilor, exprimat ca raportul intre serviciul datoriei si venit, era de circa 28% pentru creditele aflate in stoc in luna martie 2018, in timp ce pentru debitorii care au contractat imprumuturi noi in ultimele 12 luni acesta a fost marginal mai ridicat (31%).
In context, documentul mentioneaza ca o vulnerabilitate importanta ramane asimetria gradului de indatorare dupa venit, in contextul in care DSTI (debt service-to-income, gradul de indatorare, n.r.) pentru debitorii care castiga intre salariul minim reglementat si salariul mediu pe economie este semnificativ mai mare decat cel aferent persoanelor cu venituri mai mari. Decalajul este mai pronuntat in cazul debitorilor cu credite ipotecare, persoanele cu venitul sub media pe economie avand un DSTI de 57%, fata de 26% in cazul debitorilor care castiga peste dublul salariului mediu pe economie. Un soc potential asupra veniturilor s-ar putea translata intr-o crestere a indatorarii mult peste un nivel sustenabil in cazul debitorilor mai vulnerabili.
Gradul de indatorare este puternic senzitiv la socuri asupra ratei de dobanda, in cazul carora acesta ar inregistra cea mai mare crestere (comparativ cu materializarea unor socuri asupra cursului de schimb sau venitului). In cazul unei cresteri a ratei dobanzii cu 2 puncte procentuale, debitorii cu credite ipotecare ar experimenta o crestere medie a gradului de indatorare de circa 6 puncte procentuale si cei cu credite de consum o majorare de circa 1 punct procentual. O scadere cu 6% a salariilor debitorilor ar putea conduce la o majorare a DSTI cu circa 2 puncte procentuale pentru cei cu credite ipotecare si cu aproximativ 1,5 puncte procentuale pentru debitorii cu credite de consum. In acelasi timp, o depreciere substantiala a monedei nationale ar avea un efect moderat asupra debitorilor cu credite ipotecare (crestere a DSTI cu circa 3 puncte procentuale), in contextul reducerii stocului de imprumuturi in valuta.
"Derularea modelelor de estimare a probabilitatii de nerambursare a populatiei releva faptul ca unul dintre principalii factori explicativi este gradul de indatorare a debitorilor. O crestere cu 10 puncte procentuale a DSTI conduce la o majorare a probabilitatii de nerambursare cu 6% in cazul creditului ipotecar si cu 3% in cazul celui de consum. Mai mult, pe baza evolutiilor istorice, un nivel ridicat al DSTI tinde sa fie asociat cu volume mai mari de neperformanta. Rata NPL aferenta portofoliului de credite cu DSTI peste 60% este de 10%, de doua ori mai mare fata de valoarea aferenta intregului portofoliu de expuneri acordate populatiei", explica autorii raportului.
Astfel, potrivit acestora, socurile economice sau financiare care pot afecta gradul de indatorare ar avea asadar un impact direct asupra starii de neperformanta a debitorilor. In mod deosebit, efectul majorarii ratelor de dobanda cu circa 2 puncte procentuale asupra DSTI s-ar translata intr-o crestere a probabilitatii de nerambursare pe un orizont de un an cu circa 6% in cazul creditului ipotecar si cu aproximativ 0,7% in cazul celui de consum. Materializarea cumulata asupra DSTI a unor socuri de dobanda (+2 puncte procentuale), venit (-6%) si curs de schimb (+35%) ar conduce la o crestere a probabilitatii de nerambursare cu 20% pentru debitorii cu credite ipotecare si cu 2% pentru cei cu credite de consum.
Conform documentului, un alt instrument important pentru limitarea indatorarii excesive a populatiei vizeaza limitarea valorii creditului la o pondere din garantia asociata, avansul reprezentand diferenta dintre valoarea garantiei si valoarea creditului. Plafonarea LTV este un instrument macroprudential care poate contribui si la diminuarea cresterii excesive a creditarii. Stabilirea unui nivel maximal privind LTV are ca obiectiv cresterea capacitatii debitorilor, dar si a creditorilor, de a face fata unor eventuale evolutii economice adverse (indeosebi celor asociate pietei imobiliare), se mai arata in documentul citat.
Limitarea nivelului LTV are un impact direct asupra debitorilor, prin diminuarea potentialului de indatorare a acestora, dar si unul indirect, prin reducerea probabilitatii de nerambursare a creditului. In cazul creditorilor, un nivel al LTV mai mic conduce la o pierdere in caz de nerambursare mai redusa (loss-given-default, LGD). Plafonarea LTV poate diminua cresterea excesiva a creditarii, reducand astfel amplitudinea ciclului financiar. Pentru raportul anual CNSM, click aici!
