Desi Bucurestiul creste, nu se dezvolta pe baza unui plan urbanistic general actual si flexibil - se arata intr-un raport lansat marti de Ordinul Arhitectilor din Romania - filiala Bucuresti."Planul de acum este realizat in anul 2000. Desi se stia termenul sau de valabilitate (10 ani), timp in care primaria ar fi putut sa pregateasca urmatorul PUG, demersurile pentru noul plan urbanistic au inceput in 2012. (...) Cel mai recent termen pana la care a fost prelungit PUG 2000 este 30 decembrie 2018. Amanarea si lipsa consultarilor publice demonstreaza ca, de fapt, nu exista interes pentru planul urbanistic general si ca e mai convenabil sa nu se faca nimic. In acest timp, cresterea urbana neplanificata continua prin investitii private necontrolate si fara viziune", releva ''Raportul pentru Bucuresti 2018''.
In opinia OAR - Bucuresti, printre solutiile la aceasta problema se numara accelerarea finalizarii primei etape de PUG si realizarea de consultari si analiza publice a PUZ-urilor de sector si a directiilor prevazute de acestea.
"Plinta urbana este o resursa economica si de socializare neutilizata la potentialul sau maxim in Bucuresti. Trotuarul si plinta urbana formeaza spatiul public liniar al orasului. Conceptul de 'plinta urbana' a aparut recent in studiile de specialitate legate de experienta locuitorului ca pieton si se bazeaza pe prioritizarea primului nivel al profilului stradal: parterul cladirilor. (...) In centrul istoric, modificarile legislative si transformarile economice si urbanistice au inchis multe dintre spatiile comerciale de la parter, ultima coercitie fiind exercitata asupra spatiilor comerciale din cladirile cu 'bulina rosie'", se arata in raport.
Printre solutiile prevazute in document la aceasta problema se numara cartarea plintei urbane, permeabilizarea plintei urbane, prin marirea accesibilitatii si legaturilor intre trotuar si spatiul interior.
"In randul comunitatii din Bucuresti exista un mic sector al initiativelor de regenerare urbana, care reutilizeaza cladiri neutilizate sau subutilizate pentru a le adapta la nevoile actuale. 'Refolosirea' unei cladiri, odata ce aceasta si-a pierdut scopul initial pentru care a fost construita, nu este o practica recenta, dar a luat amploare odata cu identificarea oportunitatii de a utiliza spatii in mod neconventional, in conditii mai avantajoase economic in intervalul de timp in care nu sunt folosite. Din punct de vedere al dezvoltarii durabile, aceste actiuni sunt sustenabile pentru oras", mentioneaza raportul.
Conform Institutului National de Statistica, prin recensamantul populatiei si locuintelor din 2011, in Bucuresti existau 132.171 imobile de locuit, cuprinzand 844.541 de locuinte. Dintre acestea, 86.662 de imobile de locuit (65,2% dintre imobilele din Bucuresti) sunt construite inainte de anul 1980, iar 31.511 imobile de locuit (23,7%) au fost ridicate inainte de 1945. Nu exista informatii publice privind numarul de persoane care locuiesc in fiecare dintre aceste tipuri de imobile, respectiv in cladirile construite in diferite perioade, mentioneaza raportul OAR.
De asemenea, printre solutiile propuse in raport se numara refacerea si completarea OG 20/1994 pentru a asigura cooperarea intre proprietari, locuinte temporare, proceduri de interventie diversificate, proiecte integrate.
"Dezvoltarea urbana neplanificata, urbanismul derogatoriu, lipsa de intretinere a spatiului public si a fondului construit, precum si intarzierea finalizarii unui plan urbanistic general operational sunt cateva din efectele incapacitatii administratiei publice de a asigura o buna guvernanta", se arata in raport, o solutie evidentiata la acest capitol fiind introducerea obligatorie in lege a unei institutii de planificare urbana, de interes public.
Potrivit raportului, in Bucuresti, concursurile de arhitectura au fost sporadice, organizate cu mari dificultati si, de regula, "fara consecinte".
"Dezvoltarea urbana durabila presupune crearea si promovarea unor modele de buna practica, care sa actioneze ca exemple pentru comunitate", releva sursa citata.
La capitolul "Zona metropolitana, fara sustinere politica" se precizeaza ca lipsa de cooperare intre municipiul Bucuresti si comunele din jur se rasfrange asupra locuitorilor, in conditiile in care dezvoltarile imobiliare aglomereaza iesirile din oras. "Lipsa de corelare administrativa intre politicile celor sapte administratii - una generala si sase de sectoare - ingreuneaza gestiunea unitara a Bucurestiului si atribuirea unei identitati urbane puternice", arata raportul.
Documentul mai releva ca reteaua feroviara constituie un potential inca neutilizat pentru dezvoltarea Bucurestiului si a relatiilor sale cu lumea si ca in zonele istorice valoroase ale Capitalei se manifesta un comportament "ilogic" - pe de o parte se afirma valoarea patrimoniului, pe de alta parte actiunile reale in teren conduc la "demolari abuzive si distrugeri nejustificate".
Pentru a vizualiza toate solutiile OARB pentru dezvoltarea Capitalei, click aici!
