Conceptele de co-working si spatii flexibile de birouri au intrat pe piata romaneasca in 1998, cand grupul belgian Regus a inaugurat primul birou de acest fel in Bucuresti. Din 2008 pana in 2017, suprafata totala ocupata de operatori ai spatiilor de co-working a crescut de la putin peste 2.500 mp la 39.000 mp si reteaua s-a extins in orase regionale precum Cluj-Napoca si Iasi. Extinderea a fost influentata de dezvoltarea industriei IT&C, de nevoia de spatii unde persoanele creative sa se intalneasca si sa colaboreze si mai ales de inclinatia noilor generatii catre profesii alternative, care nu mai depind de un spatiu stabil de lucru si nu mai necesita un program de munca traditional.2018 s-a dovedit a fi un an important pentru segmentul de co-working din Romania. Numai in prima jumatate a anului, suprafata totala dedicata spatiilor de co-working a crescut cu 58%, ajungand la aproape 68.000 mp la sfarsitul lunii iulie.
Bucuresti este principala piata pentru spatii flexibile de birouri, cu o cota de 79% din totalul la nivel national. In 2018, operatorii spatiilor de co-working au inchiriat peste 24.000 mp (sfarsitul iulie 2018) in Bucuresti, aflandu-se pe locul 3 in topul tranzactiilor de inchiriere din prima jumatate a anului, dupa sectoarele IT&C si energetic. Capitala este de asemenea piata-tinta pentru operatori internationali de astfel de spatii, in timp ce proprietarii de hub-uri din orasele regionale sunt in principal tineri antreprenori locali.
In timp ce in 2017 segmentul de co-working era inca unul de nisa, expansiunea rapida din acest an ne demonstreaza ca acest concept nu este unul trecator. In comparatie cu alte tari din Europa Centrala si de Est precum Polonia (cu 340 spatii de co-working) si Cehia (cu 112 spatii de co-working), piata romaneasca (cu 80 spatii de co-working) este tanara si are un potential inca neexploatat. Tineri developeri sau artisti descopera din ce in ce mai mult ca au sanse mai mari de a-si atinge potentialul infiintand propriile startup-uri sau lucrand ca freelanceri decat lucrand cu norma intreaga pentru un anumit angajator. Generatiile Y si Z au nevoie de un spatiu in care sa isi poata exprima ideile creative si spiritul liber iar ideea de co-working ii ajuta sa transforme aceste calitati in nenumarate posibilitati.
Spatii sau idei inovative, precum tramvaiul co-working din Iasi sau viitorul hub de blockchain din Bucuresti, vor continua sa apara pe parcursul anilor viitori. In mai putin de un an, ponderea spatiilor de co-working in totalul spatiilor de birouri din Romania a crescut de la 1% la 2% iar tendinta este in continuare ascendenta. Jucatorii mari din acest segment vor intra cel mai probabil in orasele regionale in timp ce pe pietele secundare se vor deschide hub-uri de mici dimensiuni, operate de antreprenori locali.
In timp ce in 2017 segmentul de co-working era inca unul de nisa, expansiunea rapida din acest an ne demonstreaza ca acest concept nu este unul trecator. In comparatie cu alte tari din Europa Centrala si de Est precum Polonia (cu 340 spatii de co-working) si Cehia (cu 112 spatii de co-working), piata romaneasca (cu 80 spatii de co-working) este tanara si are un potential inca neexploatat. Tineri developeri sau artisti descopera din ce in ce mai mult ca au sanse mai mari de a-si atinge potentialul infiintand propriile startup-uri sau lucrand ca freelanceri decat lucrand cu norma intreaga pentru un anumit angajator. Generatiile Y si Z au nevoie de un spatiu in care sa isi poata exprima ideile creative si spiritul liber iar ideea de co-working ii ajuta sa transforme aceste calitati in nenumarate posibilitati.
Spatii sau idei inovative, precum tramvaiul co-working din Iasi sau viitorul hub de blockchain din Bucuresti, vor continua sa apara pe parcursul anilor viitori. In mai putin de un an, ponderea spatiilor de co-working in totalul spatiilor de birouri din Romania a crescut de la 1% la 2% iar tendinta este in continuare ascendenta. Jucatorii mari din acest segment vor intra cel mai probabil in orasele regionale in timp ce pe pietele secundare se vor deschide hub-uri de mici dimensiuni, operate de antreprenori locali.
