RO EN
السلة فارغة

CNI SA: Majorare cota forfetara la 8% din valoarea devizului investitiilor gestionate

Pentru buna desfasurare a activitatii si asigurarea asistentei tehnice in derularea programelor de investitii, respectiv avand in vedere complexitatea investitiilor si marirea numarului de personal, se propune cresterea de la 5% la 8% a cotei forfetare C.N.I. din valoarea devizului general al investitiilor. Aceasta majorare care se adauga la valoarea investitiei si se incaseaza de CNI SA la semnarea contractului si ulterior pe parcursul executiei lucrarilor, este impusa de cresterea costului managementului investitiei din partea investitorului/beneficiarului, costuri fara de care nu pot fi realizate investitiile in conditiile legislatiei in domeniu. Pe piata libera, aceste activitati sunt realizate de societati independente specializate pe un singur tip de servicii (diriginti de santier intre 1%-3%, supervizori - circa 1000 euro/zi, manageri de proiect intre 10%-20%, etc) cu costuri mult mai mari, majorand valoarea investitiei cu mult peste acest procent. Avand in vedere faptul ca prin Hotararea Guvernului nr. 1093/2013, cu modificarile si completarile ulterioare, Campionatul European de Fotbal 2020 si candidatura Romaniei pentru organizarea la Bucuresti a unor meciuri din cadrul Turneului final au fost declarate de interes public si de importanta nationala, fapt ce a condus la obligatia asumata de Romania de a asigura modernizarea/realizarea unor stadioane care sa corespunda cerintelor federatiilor internationale, au fost demarate procedurile legale necesare in acest sens, CNI avand in derulare lucrarile aferente stadioanelor Steaua, Rapid si Arcul De Triumf. Nu in ultimul rand, obiectivele de interes public si social realizate de CNI sunt aferente tintelor stabilite prin Programul de Guvernare 2018-2020 privind dezvoltarea infrastructurii locale din domeniul educatiei, sanatatii, culturii, sportului.
Intarzieri in implementarea proiectelor, motivat de lipsa personalului specializat
Luind in considerare serviciile de interes economic general in domeniul constructiilor realizate, apare necesitatea ca acestea sa fie prestate pe baza unor principii si in conditii care sa permita societatii sa isi indeplineasca atributiile, luand in considerare faptul ca schimbarile legislative intervenite in ultimii ani in domeniul achizitiilor publice, prin adoptarea Hotararii Guvernului nr. 1/2018 pentru aprobarea conditiilor generale si specifice pentru anumite categorii de contracte de achizitie aferente obiectivelor de investitii finantate din fonduri publice, precum si in domeniul contributiilor fiscal-bugetare, au generat costuri suplimentare. In prezent se inregistreaza multiple intarzieri in implementarea proiectelor, motivat de lipsa personalului specializat in implementarea acestora si imposibilitatea sustinerii cheltuielilor efectuate cu activitatile necesare realizarii obiectivelor de investitii. Sursa de finantare a societatii o constituie cota forfetara de 5%, conform prevederilor art. 8 alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr. 25/2001 privind infiintarea Companiei Nationale de Investitii "C.N.I." - S.A., aprobata cu modificari prin Legea nr. 117/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, perceputa de C.N.I. din valoarea devizului si destinata acoperirii cheltuielilor efectuate doar pentru realizarea obiectivelor de investitii din cadrul programului derulat, cu respectarea legislatiei in vigoare. Aceste cheltuieli se cuprind in devizul general pentru obiectivele de investitii si se incaseaza dupa semnarea contractelor de achizitie publica, in conformitate cu procedurile interne. In ultimii ani, volumul de investitii derulate si implementate prin C.N.I. S.A. a crescut foarte mult si de asemenea, a crescut complexitatea si diversitatea acestora. Daca pana in anul 2013, C.N.I. S.A. implementa in proportie de 80% proiecte tip prin intermediul programelor derulate, incepand cu 01.09.2014 au fost adaugate noi programe (complexuri sportive, institutii de invatamant superior de stat, unitati sanitare din mediul urban, investitii in infrastructura instantelor judecatoresti, precum si alte obiective de interes public sau social in domeniul constructiilor), iar proiectele din cadrul acestora au particularitatile si specificul lor, necesitand o durata mai mare de promovare si implementare si un volum mai mare de munca efectuat de personal cu inalta calificare. De asemenea, sumele alocate de la bugetul de stat pentru realizarea obiectivelor de investitii din cadrul programelor implementate au crescut in perioada 2015-2017 fata de anii 2012-2013, chiar si cu 600%. Pe de alta parte, pe piata muncii, salariul minim pe economie a crescut fata de anul 2012 cu 172%, respectiv de la 700 de lei in 2012 la 1900 in 2018, fapt ce a impus o majorare si asupra celorlalte categorii de salarii, iar indicele preturilor de consum pentru perioada august 2001 (data la care au fost calculate cheltuielile forfetare) - noiembrie 2017 a crescut cu 264,38.
Veniturile CNI se incaseaza la nivelul pietei constructiilor din anul 2009
Aceasta diversificare a activitatii CNI incepand cu anul 2014 a condus si la cresterea numarului de salariati, pe de o parte, iar pe de alta parte complexitatea obiectivelor de investitii a necesitat angajarea de arhitecti, proiectanti, ingineri pe diverse specialitati cu mare experienta, fiecare din proiectele gestionate de C.N.I. avand un grad mare de complexitate, fie ca vorbim de spitale, stadioane, sedii tribunale si judecatorii, sedii de parchete sau alte institutii publice etc. In plus de aceasta, incepand cu anul 2018, prin intrarea in vigoare a Hotararii Guvernului nr. 1/2018 pentru aprobarea conditiilor generale si specifice pentru anumite categorii de contracte de achizitie aferente obiectivelor de investitii finantate din fonduri publice, C.N.I. trebuie sa asigure pentru contractele implementate Supervizorul, care este un operator economic sau o echipa din cadrul sau. Angajarea acestor specialisti a necesitat un efort salarial marit intr-o piata a fortei de munca in care lipsa personalului de specialitate in constructii este acuta, iar fidelizarea personalului se poate face numai printr-un pachet salarial corespunzator. Cresterea numarului de obiective a determinat cresterea numarului de santiere si concomitent cresterea numarului de deplasari in teritoriu in vederea urmaririi lucrarilor. Acest fapt a determinat cresterea cheltuielilor cu deplasarile, cu combustibilul si parcul auto al companiei, cheltuieli care sunt suportate tot din cota forfetara de 5%. Tinand cont strict de noile impuneri legislative ce cad in sarcina investitorului prevazute de Hotararea Guvernului nr. 1/2018, CNI a procedat la infiintarea unui departament de supervizori in cadrul societatii, cu atributii prevazute de actul normativ, unde a prevazut 7 posturi cu un salariu mediu de 8844,07 lei/ salariat/luna, incarcand astfel bugetul de venituri proprii al societatii cu suma 742,90 mii lei/an. Ori, raportandu-ne la cheltuielile cu personalul aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 108/2018 pentru aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2018 al Societatii Comerciale Compania Nationala de Investitii "C.N.I." - S.A., in suma totala de 21.160,89 mii lei, se observa ca aceste noi cheltuieli ce cad in sarcina CNI, reprezinta un procent de 3,51% din cheltuielile totale prevazute pentru personal. C.N.I. a primit credite de angajament in anul 2018 in suma totala de 1.500.000 mii lei, ceea ce a presupus o activitate intensa pentru promovarea indicatorilor tehnico-economici si contractarea lucrarilor de investitii, tinand cont si de faptul ca prin C.N.I. se realizeaza 4 stadioane de fotbal cuprinse in programul UEFA pentru Campionatul European de Fotbal 2020, stabilite de catre Guvernul Romaniei ca obiective de interes public si de importanta nationala. Acest lucru nu permite diminuarea activitatii, ci, din contra, o accelerare a acesteia raportat la angajamentul Romaniei pentru EURO 2020. Mai mult decat atat, unele investitii aprobate conform prevederilor legale si derulate de C.N.I. au avut la baza standarde de cost in domeniul constructiilor aferente anului 2009 si nu unele actualizate la nivelul anului 2018. Pe cale de consecinta, veniturile proprii ce stau la baza desfasurarii activitatii C.N.I. se incaseaza la nivelul pietei din domeniul constructiilor din anul 2009.
Lipsa interventiei legislative ar conduce la perpetuarea situatiei actuale
Ca urmare a modificarii aduse Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii prin Legea nr. 177/2015 pentru modificarea si completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, este necesara modificarea art. 7 alin. (1) lit.e) din Ordonanta Guvernului nr. 25/2001, cu modificarile si completarile ulterioare si abrogarea art. 2 alin. (4) din anexa nr. 3 la aceasta, pentru armonizarea legislativa. Prin aceasta modificare, pe langa cele mentionate amterior, se urmareste obtinerea unei executii bugetare echilibrate la capitolul “venituri proprii ale Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice” degrevandu-se astfel bugetul de stat de la plata anumitor categorii de lucrari pentru a caror finantare se vor utiliza aceste venituri.
Avand in vedere faptul ca modificarile care fac obiectul proiectului de ordonanta de urgenta nu stabilesc obligatii suplimentare autoritatilor administratiei publice locale care au calitatea de beneficiari ai obiectivelor de investitii derulate de catre C.N.I. SA, contributiile financiare ale acestora din bugetele locale nefiind afectate de perceperea cotei forfetare de catre C.N.I. SA nu este necesara parcurgerea etapei de consultare prevazuta de Hotararea Guvernului nr. 521/2005 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autoritatilor administratiei publice locale, cu modificarile ulterioare, la elaborarea proiectelor de acte normative.
Situatia extraordinara care a generat alegerea solutiei legislative este determinata de necesitatea asigurarii resurselor societatii astfel incat aceasta sa aiba capacitatea de a-si realiza, in primul rand, obiectivele privind realizarea, la standarde internationale, a celor 4 stadioane, parte a garantiilor si prioritatilor care au fundamentat candidatura si au asigurat succesul Bucurestiului in competitie cu alte 19 orase pentru atribuirea si organizarea de meciuri in cadrul Turneului final al Campionatului European de Fotbal 2020, conditie de baza a carei neindeplinire ar expune Bucurestiul la riscul retragerii dreptului de a organiza cele 4 meciuri din cadrul Turneului final al Campionatului European de Fotbal 2020, cu implicatii negative asupra imaginii Romaniei in exterior, ca tara care nu isi respecta angajamentele asumate, precum si cu eventuale consecinte negative din punct de vedere economic.
Consecintele negative pe care neadoptarea prezentei ordonante de urgenta le poate genera privesc imposibilitatea dimensionari bugetului societatii astfel incat sa sustina activitatea desfasurata de aceasta, in contextul actualului cadrul legislativ in domeniul achizitiilor publice si financiar-fiscal, in anul 2019, in conditiile in care termenele pentru atingerea tintelor asumate de statul roman prin angajamente ferme fata de organizatii internationale sau prin angajamente care privesc guvernarea societatii expira in anul 2020, fapt ce atrage necesitatea concentrarii eforturilor in acest sens.
Lipsa interventiei legislative ar conduce la perpetuarea situatiei actuale, in care se inregistreaza multiple intarzieri in implementarea proiectelor, determinate de lipsa personalului specializat in implementarea acestora si imposibilitatea sustinerii cheltuielilor efectuate cu activitatile necesare realizarii obiectivelor de investitii, nerealizarea la timp sau in conditiile calitative solicitate de organizatiile internationale a obiectivelor care sunt destinate organizarii la Bucuresti a unor meciuri din cadrul Turneului final al Campionatului European de Fotbal 2020 putand afecta imaginea de tara si credibilitatea statului in fata acestor institutii, iar nerealizarea obiectivelor asumate prin documentele programatice interne afectand eficienta actului de guvernare.

AGENDA CONSTRUCTIILOR

Vizualizaţi acum şi valorificaţi toate oportunităţile!
Ştiri de calitate și informaţii de afaceri pentru piaţa de construcţii, instalaţii, tâmplărie şi domeniile conexe. Articolele publicate includ:
- Ştiri de actualitate, legislaţie, informaţii statistice, tendinţe şi analize tematice;
- Informaţii despre noi investiţii, lucrări, licitaţii şi şantiere;
- Declaraţii şi comentarii ale principalilor factori de decizie /formatori de opinie;
- Sinteza unor studii de piaţă realizate de către organizaţii abilitate;
- Date despre noile produse şi tehnologii lansate pe piaţă.
AGENDA INVESTITIILOR
EURO-CONSTRUCTII
EURO-FEREASTRA
FEREASTRA

Abonare newsletter