Desi Guvernul a reusit sa colecteze venituri exceptionale, prin colectarea de dividende suplimentare si prin amanarea decontarii proiectelor finantate din fonduri UE, exista in continuare un risc relativ ridicat ca deficitul bugetar, calculat potrivit regulilor fiscale europene, sa depaseasca pragul de 3% din Produsul Intern Brut (PIB), dupa cum se arata intr-o completare la opinia preliminara a Consiliului Fiscal (CF) cu privire la proiectul celei de-a doua rectificari a bugetului general consolidat pe anul 2018, data publicitatii la 4 decembrie a.c.Potrivit institutiei, pe parcursul executiei bugetare din acest an au devenit aparente presiuni mult mai mari decat cele anticipate initial la nivelul cheltuielilor bugetare, in special a celor de natura permanenta (salarii, asistenta sociala si dobanzi). Acestea au putut fi acomodate partial din veniturile superioare asteptarilor la nivelul impozitului pe venit, contributiilor sociale si dividendelor distribuite de companiile de stat, insa institutia mentinerea deficitului cash sub nivelul de 3% din PIB nu este posibila decat in conditiile in care cea de-a doua rectificare bugetara include venituri exceptionale avand drept sursa prelevari din rezervele companiilor de stat si decontarea ex-post din fonduri europene a unor proiecte cu finantare non-UE.
„Dincolo de problema de principiu din perspectiva sustenabilitatii finantelor publice, pe care o comporta finantarea unor cheltuieli permanente cu venituri de natura temporara, exista si chestiunea masurii in care respectivele venituri exceptionale se vor regasi ca atare in contextul executiei ESA 2010. In cazul varsamintelor din rezervele companiilor de stat, regulile ESA 2010 impun ca acestea sa fie tratate ca o dezinvestire si nu ca un venit, in cazul Romaniei existand deja precedentul unui tratament statistic similar la nivelul anului 2017. In ceea ce priveste decontarea ex-post din fonduri europene, tratamentul statistic conform ESA 2010 este cel al repartizarii sumelor respective ca venituri in anii in care proiectele in cauza au avut loc. Conform estimarilor curente, doar 1,4 miliarde lei din cele 4,1 miliarde lei corespunzatoare «altor fonduri de la UE», conform executiei cash, ar reveni executiei ESA 2010 a anului curent. Impreuna cu cele 1,9 miliarde lei din veniturile nefiscale cu caracteristici de «super-dividend», ecartul intre deficitul ESA 2010 si cel conform metodologiei nationale se majoreaza, ceteris paribus, cu 4,6 miliarde lei. Consiliul Fiscal apreciaza ca exista un risc foarte ridicat ca deficitul bugetar potrivit ESA 2010 – cel relevant din perspectiva regulilor fiscale la nivel european - sa depaseasca pragul de 3% din PIB, chiar in conditiile in care deficitul bugetar conform metodologiei nationale s-ar incadra in parametrii planificati”, se mai arata in concluziile expertilor Consiliului Fiscal.
Opiniile si recomandarile formulate anterior au fost aprobate de presedintele Consiliului Fiscal, Ionut Dumitru, conform prevederilor art. 56, alin (2), lit. d) din Legea nr. 69/2010 republicata, in urma insusirii acestora de catre membrii Consiliului Fiscal, prin vot, in sedinta din data de 4 decembrie 2018. Pentru a descarca integral noua completare la opinia preliminara a Consiliului Fiscal, cu privire la proiectul celei de-a doua rectificari a bugetului general consolidat pe anul 2018, click aici!
