Sorin Boza, director general Complexul Energetic Oltenia, a acordat un interviu in cadrul unui eveniment, despre momentul in care rezerva de carbune se va termina, despre pregatirile care trebuie facute pentru schimbarea tehnologiilor dar si despre activitatea actuala a Complexului Energetic Oltenia, afectata de bursa certificatelor verzi.Potrivit lui Sorin Boza, un handicap pe care il are sectorul energetic care foloseste carbunele in concurenta cu cei din zona hidro si nucleara, se reflecta in costul de productie la care se adauga si certificatele verzi pe care compania trebuie sa le plateasca.
„Ne batem intre noi pe piata, ma bat cu hidro, ma bat cu nuclearul, dar fac asta in conditiile in care eu sunt singurul care plateste certificatele CO2, care astazi au atins valori urate: pentru fiecare MW platim un certificat de CO2, iar valoarea sa e de 21 de euro. Deci daca avem un cost de productie asemanator eu sunt singurul care mai adaug 21 de euro, costul acestui certificate. Am ajuns sa platim, anul trecut, 42% din cifra de afaceri pe certificatele CO2. Si vorbim de 1,4 miliarde de lei”, a declarat Sorin Boza.
Unde se duc banii
Conform autoritatilor, „Este o bursa germana, la Leipzig, de unde cumparam toti. Fiecare tara isi vinde participatiile, cota de certificate de CO2 si o vinde la aceasta bursa. Iar noi, ca si producatori, mergem si cumparam aceste certificate tot prin bursa germana. 60% din suma respectiva se intoarce in tara si ajunge la Administratia Fondului de Mediu si sunt folositi de catre Romania in programe cum ar fi rabla, panouri fotovoltaice si altele.
Intrebat de ce doar 60% din suma se intoarce in tara, Boza a aratat ca acest lucru se poate modifica in favoarea tarii noastre, Romania putand cere mai mult: „E un coeficient negociat la un moment dat. Mi-as dori ca viitorii parlamentari europeni sa poata regandi acest coeficient si, de ce nu, sa putem beneficia de 70-80% din aceasta suma. Dar cel mai important e sa putem anticipa. Pentru ca daca va mai exista carbune pentru 13-15 ani, schimbarea ar trebui sa inceapa de acum nu sa ne trezim atunci ca nu stim pe unde sa scoatem camasa”.
Ce se intampla cu restul de 40%
Potrivit lui Sorin Boza, restul de 40% care raman in Germania pot fi folositi pentru diferite programe. Iar, dupa cum a declarat acesta, Germania vrea sa ia spuma, solicitand o suma de 40 de miliarde de euro pentru a-si pregati sectorul pentru momentul in care carbunele va disparea.
„E un proiect la nivelul UE de pregatire pentru momentul in care nu va mai exista carbune. Stiu ca astazi foarte implicat in acest proiect este zona Petrosani – pentru ca ei sunt intr-o situatie delicata. Germania se pregateste si ea pentru acest moment: a solicitat 40 de miliarde de euro de la UE pentru regandirea de zona. Acest lucru ar trebui sa-l facem si noi, iar in perioada urmatoare oamenii care ne reprezinta acolo sa poata sustine acest lucru”, afirma Sorin Boza.
30.000 de oameni, in pericolul de a-si pierde locul de munca
Daca o companie precum Complexul Energetic Oltenia si-ar opri activitatea, aceasta ar avea un impact urias asupra economiei, dar si un impact social: 30.000 de oameni depind de activitatea CE Oltenia. „CEO este cel mai mare angajator al statului roman. Sunt 13.200 de angajati si inca 27.000 de subcontractanti care isi desfasoara activitatea. Sa nu uitam ca ne desfasuram activitatea in Gorj, un judet monocolor din punct de vedere industrial. Nu vreau sa ma gandesc ce s-ar putea intampla in momentul in care acest business se va inchide.
Strategia energetica nationala dezvolta sistemul de carbune pana in anul 2035. Analizele facute, evalurile ne arata ca fara carbune nu se poate. Daca am inchide maine, 1.800 de MW produsi de CE Oltenia, nu avem cu ce sa-i inlocuim. Lucram la indentificarea de solutii, iar una este aceea de a accesa fonduri prin AFP (Administratia Fondului de Mediu) pentru a putea investi in scaderea de emisii de CO2, acesta fiind targetul”, a subliniat Sorin Boza.
CE Oltenia va cere derogare de la normele UE de poluare
Complexul Energetic Oltenia (CEO), cel mai mare producator de energie electrica pe baza de carbune din tara noastra, va depune cel tarziu in a doua jumatate a acestui an, la Comisia Europeana (CE), o solicitare de derogare de la noile standarde de poluare ale Uniunii Europene (BAT – best available techniques), care impun limite la emisiile de gaze cu efect de sera, in contextul in care centrala Chvaletice de 820 MW pe lignit din Cehia a obtinut derogare de la noile BAT pentru emisiile de oxizi de axot (NOx) pe o perioada de 8 ani.
Doru Visan, secretar de stat in Ministerul Energiei: „CEO a demarat si achizitionat un studiu de la ISPE, care este finalizat. Imediat ce se finalizeaza si studiul Ministerului Mediului vom face notificarea catre Comisia Europeana”
Reprezentantii Complexului Energetic Oltenia au cerut recent reprezentantilor producatorului ceh Seven Energy, care opereaza centrala Chvaletice, date suplimentare pentru a asis-ta CEO cu solicitarea producatorului roman de energie electrica pe baza de carbune.
Doru Visan, secretar de stat in Ministerul Energiei, ne-a declarat ca demersul CEO beneficiaza de sustinerea institutiei pe care o reprezinta: „In conformitate cu prevederile Comisiei Europene, deci ale legislatiei Comisiei pe aceasta tema, noile BAT-uri sunt mai restrictive ca valori. Acum, derogarea pe care o da Comisia suna in felul urmator: acolo unde plafoanele permit, adica unde nu avem infringement, respectiv depasiri de emisii (la termocentrale). Corelat cu urmatoarele lucruri: daca efortul investitional (de reducere a emisiilor) este disproportionat de mare comparativ cu rezultatele obtinute in aplicarea noilor BAT-uri, atunci legislatia, atat cea europeana, cat si cea romaneasca, permite derogarea pe o perioada, in baza unui studiu realizat de companie, corelat cu un alt studiu pe care il face Minis-terul Mediului, care defineste aceasta proportionalitate si da o perioada de tranzitie. Dar, conditiile sunt obligatorii.
Prima este sa nu ai in regiune o depasire de plafon pe emisii. Acolo nu mai poti obtine derogare. Trebuie sa te incadrezi in noile valori limita. Acolo unde nu ai depasire, iti permite sa ramai in valorile actuale. In acest sens, Complexul Energetic Oltenia a demarat si achizitionat un studiu pe care il face ISPE Bucuresti (n.r. Institutul de Studii si Proiectari Energetice). Este finalizat, avem concluziile pe masa, se finalizeaza si studiul Ministerului Mediului, iar dupa aceea vom face notificarea catre Comisia Europeana”.
Perioada de derogare permite o perioada maxima de circa patru-cinci ani, acesta fiind maximul de timp pe care CEO il poate obtine pentru a finaliza investitiile. Centralele pentru care va fi depusa cererea de derogare sunt cele de la Rovinari si Turceni, in contextul in care centrala de la Craiova depaseste plafonul emisiilor pentru acordarea derogarii.
In luna aprilie a anului trecut, Sorin Boza, directorul general al CEO declara ca a mers la Bruxelles pentru a cere o derogare pana in anul 2025, in contextul in care CEO risca sa opreas-ca treptat grupurile energetice pentru a se alinia noilor cerinte de mediu: „Nu am timp fizic sa fac noile investitii. Ca sa ma inscriu in noile valori, trebuie sa fac modificari fizice la cazan. Sunt de schimbat 84 de arzatoare, iar un singur arzator nou se produce in patru ani. Voi fi obligat sa opresc grupurile. (…) Avem nevoie de timp pentru ca nimeni nu stie inca in ce fel trebuie sa fie noile arzatoare. Am comandat un studiu de fezabilitate, nici la nivel european nu este gasita solutia tehnica. Or, noi nu avem un singur tip de cazan, ci patru, si nu se potrivesc arzatoarele de la unul la altul”.
Potrivit domnului Boza, la vremea respectiva investitiile suplimentare se ridicau la circa 200 milioane de euro. In conditiile in care noile norme europene ar urma sa se aplice incepand cu anul 2021, Ministerul Energiei considera obligatoriu ca demersurile sa inceapa in acest an, avand in vedere si faptul ca procesul cu Comisia este unul greoi din cauza perioadelor lungi de analiza si raspuns.
De asemenea, potrivit informatiilor noastre, printre celelalte prioritati ale CEO in acest an se numara „infiintarea unor entitati economice integrate, care sa functioneze pe baza unui mix de resurse energetice in cadrul caruia huila sa aiba importanta strategica”.
La sfarsitul lunii februarie, secretarul de stat Doru Visan declara in cadrul unei conferinte pe teme energetice ca institutia pe care o reprezinta are in plan reorganizarea productiei de energie prin infiintarea unei noi companii in care sa fie incluse atat centralele pe carbune, cat si cele hidro.
El a explicat ca Romania a importat din ce in ce mai multa energie in primele doua luni de iarna, ca urmare a pretului mare de pe piata interna, iar, daca nu se regandeste structura productiei, vor fi la nesfarsit aceleasi probleme: „Structura actuala a productiei de energie, monocombustibil, este cea mai paguboasa. Daca nu atacam frontal, vom avea la nesfarsit aceleasi probleme. (…) Statul este actionar si la Hidroelectrica si la carbune. Cea mai buna combinatie este carbunele cu Hidroelectrica, intr-o companie noua”.
Presedintele CEO a mai afirmat ca, in prezent, nu exista niciun fel de concurenta intre producatorii de energie din tara noastra: „Ce concurenta este in piata, daca eu sunt singurul care plateste certificate de emisii, la 25 de euro tona, dupa ce am investit un miliard de euro ca sa furnizam, astazi, o energie curata?”.
Totodata, o alta prioritate pentru producatorii de energie pe baza de carbune este initierea, la nivelul statului roman, a actiunilor necesare fie pentru prelungirea valabilitatii Deciziei 2010/787 a Uniunii Europene, fie pentru promovarea la nivelul UE a unei noi reglementari dupa incetarea prevederilor actualei decizii, in sensul posibilitatii subventionarii activitatii de productie si dupa anul 2018.
Complexul Energetic Oltenia a realizat in 2018 o productie de 14.143.196 MWh, din care a livrat in sistem o cantitate de 12.818.292 MW. Pentru acest an, CE Oltenia planuieste sa produca o cantitate de energie de 14.950.000 de MWh, cu 5,7% mai mult decat a produs in 2018, in timp ce productia de carbune realizata in anul 2018 a fost de 21,2 milioane tone de carbune. Pentru anul curent, CEO estimeaza o productie de 22 milioane tone de carbune.
