RAPORT al evolutiei concurentei in domeniul materialelor de constructii 2018

Lucrarile de constructii au un impact considerabil asupra activitatii economice la nivel macroeconomic, cu implicatii semnificative si la nivel individual. In acest capitol vor fi prezentate evolutiile a trei dintre principalele industrii ale sectorului materialelor de constructii: producerea si comercializarea cimentului, producerea si comercializarea blocurilor ceramice si producerea si comercializarea blocurilor din beton celular autoclavizat (BCA).

Lucrarile de constructii prezinta o puternica evolutie ciclica in interiorul anului, fapt ce se reflecta in mod automat si asupra cererii pentru materialele de constructii aferente. Pe langa evolutia ciclica naturala, ce apare intra-an, pe un orizont de timp mai larg se pot observa si alte fluctuatii corelate cu ciclul de afaceri pe termen mediu (reflectand de cele mai multe ori increderea in evolutiile economice viitoare).

Lucrarile de constructii, exceptand componenta sezoniera, au avut o evolutie relativ constanta in ultimii trei ani si jumatate. O exceptie notabila de la aceasta evolutie au inregistrat-o cladirile rezidentiale, care au inregistrat o crestere considerabila pe tot parcursul anilor 2015-2017, ajungand in decembrie 2017 la o crestere de aproximativ 250% fata de anul 2015.

In perspectiva teritoriala acest avant inregistrat de cresterea numarului de locuinte noi este distribuit neuniform. Astfel, regiunile Nord-Vest, Vest si Centru au inregistrat cea mai mare crestere a numarului de locuinte, fiind urmate de zona Nord-Est. Cea mai mare parte a acestor evolutii este datorata dezvoltarii polilor regionali de competitivitate, cei mai importanti fiind Cluj-Napoca si Iasi, care au inregistrat cresteri economice consistente in ultimii ani.

In cazul regiunilor aflate la sud de Carpati, se poate observa o relativa stagnare, iar in cazul zonei Bucuresti-Ilfov chiar o scadere considerabila in anul 2017 fata de 2015. In categoria materialelor de constructii se regasesc urmatoarele produse: piatra naturala, piatra artificiala arsa (caramizi, blocuri ceramice) sau piatra artificiala nearsa (beton, argila etc.).

Blocurile de BCA si caramizile/blocurile ceramice sunt cele mai utilizate materiale de zidarie din Romania. In general, atat caramizile, cat si BCA-ul pot fi folosite pentru executarea de zidarii pentru constructii.

Cererea de BCA este reprezentata, in principal, de intreprinderile care isi desfasoara activitatea in domeniul constructiilor (distribuitori de materiale de constructii, magazine de tip Do It Yourself(DIY), antreprenori/dezvoltatori, constructori, beneficiari finali).

Potrivit analizei efectuate de Consiliul Concurentei, cererea pentru materiale de zidarie, in general, a crescut cu 4% fata de anul 2015 si se estimeaza o crestere, in varianta optimista, de 3-6% pentru anul 2018 fata de anul 2016. Evolutia pietei producerii si comercializarii de BCA depinde in special de mediul economic general, de contextul economic national, de sectorul constructiilor (private, publice, rezidentiale si non-rezidentiale, renovari etc.) si de evolutia demografica (industrie ciclica).

In Romania, la nivelul acestei piete activeaza 8 producatori care detin capacitati de productie pentru fabricarea de BCA: Prefab SA, Celco SA, Elpreco SA, Somaco Group Prefabricate SRL, Prefabricate Vest Patru SRL, Soceram SA, Macon SRL si Xella RO SRL.

In luna decembrie 2017, Xella RO SRL a achizitionat 100% din capitalul social Macon SRL si Simcor VAR SA (dobandind controlul indirect asupra Simbeton SA si Simterac SA). Astfel, a fost necesara o analiza a Consiliului Concurentei pentru a determina care ar fi posibilul impact al acestei operatiuni de concentrare asupra pietei.

Principala consecinta a implementarii acestei preluari este cresterea gradului de concentrare la nivelul pietei. Astfel, indicele Herfindahl-Hirschman(IHH) calculat in functie de volumul vanzarilor are valoarea de 1.534 inainte de realizarea concentrarii economice si de 2.021 dupa realizarea concentrarii, iar variatia IHH are valoarea de 487. In functie de valoarea vanzarilor, IHH are valoarea de 1.522 inainte de realizarea concentrarii economice si de 2.037 dupa realizarea concentrarii, iar variatia IHH are valoarea de 515. Din punct de vedere al analizelor in materie de concurenta, se identifica ingrijorari concurentiale pe plan orizontal intr-o concentrare cu un IHH peste 2.000 si delta cu o valoare mai mare de 150.

Date fiind valorile prezentate mai sus, gradul de concentrare a pietei producerii si comercializarii de BCA din Romania, aflat la un nivel mediu anterior concentrarii economice analizate, este estimat a trece, ulterior concentrarii, la un nivel ridicat. Cu toate acestea, nivelul estimat ulterior concentrarii este doar marginal superior pragului de 2.000 de unitati.

- Pe piata producerii si comercializarii de BCA din Romania nu exista bariere suplimentare de reglementare (produsul nu este unul cu regim special), nu exista restrictii suplimentare de mediu, un producator de BCA nu trebuie sa fie integrat pe verticala.

- Cu toate ca pe aceasta piata nu s-au inregistrat intrari de noi concurenti in ultimii 5 ani, s-au realizat dezvoltari ale capacitatilor de productie existente (producatorii de BCA au investit in retehnologizarea si cresterea capacitatilor de productie).

- Piata producerii si comercializarii de BCA din Romania nu este o piata transparenta. Nivelul de transparenta este considerat a fi relativ scazut pe o piata pe care tranzactiile sunt negociate in mod confidential intre producatori si cumparatori.

- Ulterior concentrarii economice, cotele de piata ale principalilor producatori de BCA din Romania vor fi relativ diferite, cu o diferenta mai accentuata intre primul concurent si urmatorii sai concurenti. Cu toate acestea, in ultimii ani au existat schimbari in ierarhia in functie de cotele de piata.

- Pe piata producerii si comercializarii de BCA din Romania activeaza producatori care sunt integrati vertical, prin detinerea de facilitati de producere a varului (Macon si Celco SA); in plus, exista producatori ce detin centrale de producere a energiei electrice si termice in cogenerare (Prefab SA, Soceram SA). Exista diferente intre nivelul capacitatilor de productie ale principalilor producatori de BCA, dar si intre rata de utilizare a acestor capacitati.

- Exista un anumit grad de diferentiere intre produsele oferite de principalii jucatori de pe piata, cel mai bun exemplu fiind BCA-ul Ytong, oferit de Xella RO, care este considerat un produs premium.

Avand in vedere structura pietei producerii si comercializarii de BCA din Romania, analizele Consiliului Concurentei au vizat si eventualele efecte coordonate ce ar putea aparea pe aceasta piata ca urmare a realizarii concentrarii economice. Analiza efectuata a indicat faptul ca riscurile aparitiei unor comportamente coordonate pe piata producerii si comercializarii de BCA din Romania, ca urmare a concentrarii economice dintre Xella si Macon, sunt relativ scazute.

Fabra si Motta (2013) considera ca o concentrare economica poate fi problematica atunci cand doua sau trei firme detin o cota de piata cumulata de peste 70% si aceste cote sunt relativ simetrice. In cazul de fata, dupa concentrare, cotele de piata ale primilor trei jucatori vor fi asimetrice, iar rata de concentrare a primilor trei jucatori se afla sub pragul de 70% sugerat ca un nivel de risc de cele doua intreprinderi.

In anul 2017 a fost notificata Consiliului Concurentei operatiunea de concentrare economica ce urma sa se realizeze prin dobandirea controlului unic direct de catre Wienerberger Sisteme de Caramizi SRL (Wienerberger Romania) asupra Brikston Construction Solutions SA (Brikston).

In urma analizei realizate in prima faza a procedurii, Consiliul Concurentei a ajuns la concluzia ca operatiunea notificata conducea la afectarea semnificativa a concurentei pe piata producerii si comercializarii de caramizi si blocuri ceramice din Romania, piata pe care erau prezente atat Wienerberger Romania, cat si Brikston.

Avand in vedere ca operatiunea de concentrare economica propusa prezenta indoieli serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurential normal si acestea nu au putut fi inlaturate prin angajamentele propuse de Wienerberger Sisteme de Caramizi SRL, in luna mai 2018, Consiliul Concurentei a decis deschiderea unei investigatii. Ulterior, procedura in fata Consiliului Concurentei a incetat, ca urmare a anularii tranzactiei propuse si notificate autoritatii de concurenta.

Pe piata producerii si comercializarii de caramizi si blocuri ceramice din Romania activeaza sapte producatori mai importanti, respectiv: Wienerberger Romania, Brikston, Cemacon SA, Soceram SA, Siceram SA, Macofil SA si Euro Poroton SA. In Romania, Wienerberger Romania detinte 4 unitati de productie, Cemacon SA detine doua unitati de productie, iar ceilalti producatori detin cate o unitate de productie. Pe aceasta piata mai activeaza un numar redus de producatori mici si, totodata, sunt prezente importuri si achizitii intracomunitare.

- In perioada 2015-2017, cotele de piata ale principalilor concurenti s-au mentinut la un nivel relativ constant si nu s-au inregistrat modificari semnificative in ierarhia pietei.

- Piata producerii si comercializarii de caramizi si blocuri ceramice din Romania este o piata foarte concentrata, la nivelul anului 2017 Indicele Herfindahl-Hirschman avand valoarea de circa 2200.

- Exista bariere ridicate la intrarea pe piata analizata, reprezentate cel putin de costurile insemnate asociate intrarii, dar si de dependenta/proximitatea fata de materia prima. In perioada analizata nu au avut loc intrari de noi concurenti pe piata.

- Pentru intervalul 2016- 2022 se anticipeaza ca ritmul anual de crestere a consumului intern de materiale minerale de constructii va fi de 4% pe an, ritm mai scazut decat piata constructiilor;

- Pana la finalul anului 2022 se anticipeaza o usoara crestere a consumului de materiale minerale de constructii, de la 3,2 mld. € in 2016 la valoarea de 3,9 mld. € in anul 2022;

- Ponderea importurilor va scadea in urmatorii ani.

- In varianta conservatoare, conform premiselor si tendintelor inregistrate in ultimii ani, se estimeaza ca in perioada 2016 - 2022 piata BCA-ului va creste in volum, in medie, cu 2% pe an si 4% pe an in valoare, iar piata blocurilor ceramice va creste cu 4% pe an in volum si 6% pe an in valoare. Aceste evolutii anticipate pot sugera o migrare a consumatorilor catre produse de o calitate mai ridicata.

De-a lungul anilor, industria producerii cimentului a fost in atentia autoritatilor de concurenta atat la nivel national, cat si international. Aceasta se datoreaza, pe de o parte faptului ca este o industrie esentiala in ceea de priveste dezvoltarea proiectelor de infrastructura si de constructii, iar pe de alta parte faptului ca, datorita specificului acestei activitati, aceasta industrie este mai predispusa la aparitia/manifestarea unor comportamente anticoncurentiale, inregistrand cel mai scazut scor al indicelui agregat de presiune concurentiala (IAPC).

Acestea sunt si motivele pentru care Consiliul Concurentei a declansat in martie 2016 o investigatie privind sectorul producerii si comercializarii cimentului din Romania, in continuare fiind redate o parte din elementele cheie observate in acest sector sub aspect concurential.

- CRH Romania - 2 fabrici de ciment - Medgidia si Hoghiz + o statie de macinare la Tg. Jiu;

- Heidelberg Cement Romania - 3 fabrici de ciment - Bicaz, Deva si Fieni;

- Holcim Romania - 2 fabrici de ciment - Alesd si Campulung Muscel + o statie de macinare la Turda.

- Ceminter Romania - un terminal de ciment, ce include o instalatie de descarcare si o instalatie de omogenizare de ciment in portul Constanta;

- Cemrom - o statie de macinare in localitatea Corbu, judetul Constanta.

Tinand cont de dimensiunile geografice ale tarii si de numarul de unitati de productie detinute de catre fiecare producator principal, se poate considera ca instalatiile de producere a cimentului sunt relativ uniform repartizate pe teritoriul Romaniei. Nordul, sudul si vestul tarii pot fi aprovizionate, cu usurinta, de catre oricare din cei 3 producatori principali, iar estul atat de catre Heidelberg Cement, cat si de catre unitatile de productie din Dobrogea.

Criza financiara, din perioada 2008 - 2010, resimtita la nivelul intregii economii romanesti, a afectat si sectorul constructiilor. Caderea pietei imobiliare si scaderea pe ansamblu a investitiilor au condus la diminuarea activitatii din constructii, cu efecte directe asupra industriei fabricarii materialelor de constructii si, implicit, asupra productiei de ciment din acea perioada.

Productia de ciment din Romania a inregistrat o diminuare severa in perioada 2009 - 2010, in anul 2010, inregistrandu-se o valoare a productiei de 7 milioane de tone, cu aproape 35,5% mai mica decat cea a anului 2008.

In perioada 2011 - 2012, odata cu redresarea economiei, se observa o crestere a productiei de ciment, cu o medie anuala de 8,4%, fata de anul 2010.

In anul 2013, vanzarile de ciment au fost influentate negativ de absenta proiectelor mari de constructii, pe segmentul infrastructurii si pe cel imobiliar, determinand o reducere, cu aproximativ 9%, a productiei, fata de anul anterior.

Incepand cu anul 2014, odata cu revigorarea investitiilor private, a proiectelor rezidentiale si nerezidentiale, productia de ciment a crescut, in perioada 2014 - 2015, cu o medie anuala de 6,3% fata de anul 2013. In anul 2016, productia realizata a fost de numai 8 milioane de tone, in scadere cu aproape 5% fata de anul anterior, dar peste nivelul anului 2010, asa cum se poate observa si din graficul urmator. O cauza a acestei scaderi a fost blocarea proiectelor de infrastructura.

Cifrele realizate in primele 6 luni ale anului 2017 - 3,7 milioane de tone, nu arata o variatie semnificativa a productiei in 2017, fata de 2016. Din punct de vedere al ponderii in productia la nivel UE28, productia de ciment a Romaniei se mentine in marja de 4 - 5% din total UE28, in perioada 2010 - 2016. Pentru raportul complet, click aici!