Membri ai Consiliului de administratie al Bancii Nationale a Romaniei prezenti la sedinta: Mugur Isarescu, presedinte al Consiliului de administratie si guvernator al Bancii Nationale a Romaniei; Florin Georgescu, vicepresedinte al Consiliului de administratie si prim-viceguvernator al Bancii Nationale a Romaniei; Eugen Nicolaescu, membru al Consiliului de administratie si viceguvernator al Bancii Nationale a Romaniei; Liviu Voinea, membru al Consiliului de administratie si viceguvernator al Bancii Nationale a Romaniei; Marin Dinu, membru al Consiliului de administratie; Daniel Daianu, membru al Consiliului de administratie; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administratie; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administratie.In cadrul sedintei, Consiliul de administratie a discutat si adoptat decizia de politica monetara, pe baza datelor si analizelor privind caracteristicile recente si prognoza actualizata ale evolutiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de directiile de specialitate si a altor informatii interne si externe disponibile.
In primele interventii, membrii Consiliului au remarcat ca rata anuala a inflatiei si-a stopat ascensiunea in luna iunie, ramanand la nivelul de 5,4 la suta, deasupra intervalului de variatie al tintei. Totodata, pe ansamblul trimestrului II cresterea acesteia s-a temperat semnificativ, asa cum s-a anticipat, iar majorarea fata de luna martie a fost determinata de actiunea factorilor pe partea ofertei, potentata pe anumite segmente de excedentul semnificativ de cerere agregata. Determinante au fost cresterile consistente, chiar peste asteptari, ale pretului combustibililor, in contextul maririi cotatiei petrolului si a raportului leu/dolar, contributii mai mici fiind aduse de majorarea pretului produselor din tutun si de scumpirea legumelor si fructelor.
Inflatia de baza a cunoscut o usoara decelerare de-a lungul trimestrului II, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat coborand de la 2,99 la suta in martie, la 2,9 la suta in iunie, usor sub nivelul prognozat. Scaderea a fost indusa de segmentul preturilor produselor alimentare procesate si de cel al serviciilor - influentate mai pregnant de dinamica preturilor internationale ale unor produse agroalimentare si de cea a cursului de schimb leu/euro -, in timp ce efecte opuse a generat segmentul preturilor marfurilor nealimentare. Unii membri ai Consiliului au apreciat ca evolutiile indica o plafonare, cel putin temporara, a presiunilor inflationiste pe partea cererii, mai cu seama a celei de consum. Asteptarile inflationiste pe termen scurt s-au miscat insa in continuare in sus, dinamica anuala a preturilor de productie din industria bunurilor de consum si-a reluat cresterea in iunie, iar cea a costului salarial unitar din industrie si-a prelungit tendinta ascendenta in primele doua luni din trimestrul II, pe fondul incetinirii ritmului de crestere a productivitatii muncii.
In acest context, s-a facut referire la gradul inalt de incordare a pietei muncii, dar si la tendinta de aplatizare a curbei acestuia sugerata de evolutia recenta a indicatorilor specifici, precum si de rezultate ale unor sondaje de specialitate. Potrivit opiniei generale, presiunile asupra salariilor vor ramane inalte, inclusiv pe fondul acutizarii dificultatilor in recrutarea de personal, ceea ce evidentiaza probleme structurale ale pietei. S-a evocat reaccelerarea pe ansamblul perioadei aprilie-mai a cresterii anuale a castigului salarial mediu brut nominal, dupa patru trimestre consecutive de incetinire usoara, in care aceasta s-a mentinut totusi pe palierul de doua cifre. Evolutia a caracterizat inclusiv sectorul privat, fiind insa mai pregnanta in cel public, in contextul majorarilor salariale semnificative acordate personalului sanitar si din invatamant. A fost observata si reamplificarea in acest interval a dinamicii anuale a salariului mediu net real, chiar si in conditiile majorarii ratei anuale a inflatiei.
In ceea ce priveste pozitia ciclica a economiei, membrii Consiliului au notat ca a doua varianta provizorie a datelor privind evolutia PIB continua sa indice decelerarea cresterii economice la 4 la suta in trimestrul I, de la 6,7 la suta in trimestrul IV 2017, mai pronuntata decat cea anticipata, in conditiile unei revizuiri doar marginale in sens ascendent a dinamicii ei trimestriale. Unii membrii ai CA au apreciat ca aceasta evolutie reprezinta o revenire catre ritmul potential de crestere economica, ceea ce este de salutat, ea implicand o reducere a excedentului de cerere agregata. S-a remarcat ca noile date evidentiaza unele diferente in structura determinantilor expansiunii economice pe partea utilizarii, contributia majoritara, dar in diminuare, a consumului gospodariilor populatiei fiind corectata usor in jos, in timp ce aportul pozitiv in scadere al for¬marii brute de capital fix este revizuit usor in sens opus. In cazul exportului net, se releva o crestere considerabila a contributiei negative fata de trimestrul anterior, in conditiile unei incetiniri doar marginale a dinamicii anuale a importurilor de bunuri si servicii, conducand la accentuarea in termeni anuali a soldului negativ al balantei bunurilor si serviciilor in trimestrul I 2018. Pe partea ofertei, structura determinantilor cresterii economice ramane practic neschimbata, principala contributie apartinand serviciilor, urmata de cea a industriei.
Membrii Consiliului au remarcat ca decelerarea expansiunii economice este asteptata sa continue in trimestrele II si III, exclusiv pe fondul unor efecte de baza, in conditiile in care ritmul ei trimestrial este anticipat sa se reintensifice fata de primele trei luni ale anului. S-a observat ca evolutia face probabila reinscrierea gap-ului pozitiv al PIB pe o tendinta usor crescatoare in trimestrul II, dupa declinul consemnat in intervalul anterior, in conditiile plasarii lui la valori totusi inferioare celor din prognoza anterioara. S-a concluzionat ca cele mai recente evolutii ale indicatorilor cu frecventa ridicata indica consumul privat drept motor al cresterii economice si in trimestrul II, dar si principalul determinant al incetinirii acesteia. O scadere a aportului pozitiv este de asteptat din partea formarii brute de capital fix. In schimb, contributia exportului net ar putea redeveni pozitiva, in conditiile in care ecartul dintre dinamica anuala a exporturilor de bunuri si cea a importurilor s-a redus aproape de zero pe ansamblul primelor doua luni ale trimestrului II, determinand incetinirea cresterii soldului negativ al balantei comerciale si contribuind la cvasi-stoparea adancirii deficitului de cont curent in raport cu aceeasi perioada a anului trecut.
Examinand evolutiile de pe piata financiara, membrii Consiliului au apreciat ca, in perioada recenta, conditiile monetare au continuat sa-si reduca gradul de acomodare. A fost subliniata de catre unii membri ai Consiliului urcarea substantial peste rata dobanzii de politica monetara a cotatiilor relevante ale pietei monetare interbancare in luna iulie, ceea ce echivaleaza cu o conduita a politicii monetare mai putin acomodativa decat cea indicata de rata dobanzii-cheie a BNR; s-a remarcat si tendinta de scadere manifestata de cursul de schimb leu/euro, pe fondul relativei imbunatatiri a apetitului global pentru risc si al diferentialului marit al ratelor dobanzilor pietei locale. Aceste evolutii ar putea suferi usoare corectii in contextul furnizarii de lichiditate de catre banca centrala prin intermediul operatiunilor repo recent initiate. S-au facut referiri si la noua majorare notabila din luna iunie a ratei medii a dobanzii la depozitele noi la termen - atribuibila insa in mica masura segmentului populatiei - si la stagnarea celei aferente creditelor noi, avand drept consecinta prelungirea tendintei de restrangere a ecartului dintre acestea; evolutia ar putea continua in perspectiva apropiata, pe fondul preluarii majorarilor recente ale cotatiilor pietei monetare interbancare.
In acelasi timp, membrii Consiliului au observat ca avansul in termeni anuali al creditului acordat sectorului privat s-a marit din nou in iunie, la 6,8 la suta, acesta depasind astfel pe ansamblul trimestrului II valorile medii inregistrate in precedentele doua trimestre. Dinamizarea a continuat sa fie sustinuta de creditul pentru consum, al carui ritm de crestere si-a accentuat tendinta ascendenta, in corelatie cu evolutia castigului salarial, principala contributie apartinand insa imprumuturilor societatilor nefinanciare. Ponderea in total a componentei in lei a continuat sa se mareasca in iunie, ajungand la 65 la suta, ceea ce este un fenomen salutar din perspectiva robustetii economiei.
Referitor la evolutiile viitoare, membrii Consiliului au aratat ca noul pattern anticipat al inflatiei este cvasi similar pe termen scurt celui evidentiat in prognoza publicata in Raportul de inflatie din mai 2018, dar usor revizuit in sens descendent pe orizontul mai indepartat de timp. Astfel, dupa varful atins in mai-iunie 2018, rata anuala a inflatiei este asteptata sa scada si sa se mentina in trimestrul III usor sub valoarea de 5 la suta, iar apoi sa coboare mai pronuntat si sa revina in decembrie 2018 la limita de sus a intervalului tintei, respectiv la 3,5 la suta, nivel usor inferior celui previzionat anterior. In 2019, dupa o noua corectie descrescatoare suferita in debutul anului, rata anuala a inflatiei va tinde probabil sa se apropie treptat de punctul central al tintei, pentru ca in ultimul trimestru sa reintre pe un trend lent crescator, situat totusi sub valorile din prognoza precedenta, ajungand la finele orizontului de prognoza - iunie 2020 - la 2,8 la suta, fata de nivelul de 3,0 la suta anticipat anterior.
S-a concluzionat ca viitoarele ajustari descendente ale ratei anuale a inflatiei, precum si probabila coborare temporara a acesteia in proximitatea punctului central al tintei sunt atribuibile actiunii factorilor ofertei, mai cu seama efectelor de baza dezinflationiste asociate cresterilor mari inregistrate incepand cu semestrul II 2017 de toate componentele exogene ale IPC, dar si de preturile unor produse alimentare procesate. Au fost evocate majorarile simultane sau succesive consemnate in trimestrele anterioare de tarifele la energia electrica si la gaze naturale, de preturile combustibililor si de cele ale produselor din tutun, precum si de preturile LFO. Au fost notate si noile influente dezinflationiste ce decurg din scaderea in luna iulie 2018 a tarifelor la energia electrica, precum si din anuntata reducere la 1 ianuarie 2019 a cotei TVA pentru subcomponenta canalizare si pentru energia termica, doar partial contrabalansate pe termen scurt de efectele majorarii pretului gazelor naturale in luna august a anului curent. Unii membri ai Consiliului au reliefat in acest context incertitudinile asociate configuratiei viitoare a sistemului de impozite indirecte, precum si perspectivei preturilor administrate si a preturilor produselor alimentare - volatile si procesate -, dar si evolutiei probabile a cotatiei petrolului, de natura sa induca riscuri la adresa actualei perspective a inflatiei, inclusiv pe calea posibilei afectari a anticipatiilor inflationiste pe termen mediu, in ipoteza prelungirii deviatiei ratei anuale a inflatiei de la limita superioara a intervalului de variatie.
Membrii Consiliului au remarcat ca si inflatia de baza este asteptata sa se calmeze pe orizontul scurt de timp, dar sa urce din nou in cursul anului viitor, ramanand totusi relativ mai temperata in raport cu previziunile anterioare. Astfel, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat este anticipata sa ajunga la 2,6 la suta in decembrie 2018, dar sa creasca gradual ulterior si sa stagneze pana la finele orizontului prognozei la nivelul de 3,2 la suta, fata de prognoza precedenta care o plasa la 3,2 la suta in decembrie 2018 si la 3,4 la suta in decembrie 2019. S-a convenit ca pe orizontul scurt de timp traiectoria ei anticipata reflecta disiparea impactului exercitat asupra preturilor alimentelor procesate de cresterea spre finalul anului anterior a preturilor unor materii prime agroalimentare si o slabire la inceputul anului curent a presiunilor inflationiste asociate pozitiei ciclice a economiei. Acestea sunt asteptate insa sa se manifeste din nou treptat incepand cu trimestrul II 2019 si sa ramana apoi semnificative, in conditiile in care dupa contractia din trimestrul I 2018, deviatia pozitiva a PIB va reintra probabil pe un trend crescator ce se va prelungi pana la mijlocul anului 2019, dimensiunea ei depasind-o astfel marginal la finele orizontului prognozei pe cea previzionata anterior. Totodata, s-a sesizat ca presiuni inflationiste usor mai intense, chiar si in raport cu prognoza din luna mai, sunt anticipate sa decurga, pe intregul orizont al prognozei, din trendul anticipatiilor inflationiste pe termen scurt, precum si din dinamica in crestere progresiva a preturilor importurilor.
Evaluand pattern-ul probabil al excedentului de cerere agregata, membrii Consiliului au observat ca noua prognoza pe termen mediu anticipeaza o moderare mai pronuntata a expansiunii economice in anul 2018 decat cea previzionata anterior, urmata insa de o reaccelerare in 2019, implicit de revenirea ritmului sau anual in linie cu cel potential. S-a aratat ca perspectiva presupune o atenuare sensibila, inclusiv in raport cu prognoza precedenta, a caracterului expansionist al politicii fiscale in 2018 si imprimarea unei atitudini neutre acesteia in 2019, precum si decelerarea dinamicii venitului disponibil real al populatiei, dar mai moderata decat s-a anticipat anterior. Totodata, ea asuma o scadere ceva mai lenta a gradului de acomodare a conditiilor monetare pe orizontul prognozei si o relativa imbunatatire a absorbtiei fondurilor europene, avand ca ipoteza si o crestere economica mai solida in zona euro/UE si pe plan global, in raport cu precedenta prognoza. In opinia unor membri ai Consiliului perspectiva economiei europene continua sa fie totusi marcata de incertitudini, date fiind riscurile induse, inclusiv pe calea afectarii increderii investitorilor, de politicile comerciale protectioniste, chiar daca atenuate cel putin temporar de rezultatele discutiilor recente dintre reprezentantii SUA si UE. S-a apreciat ca incertitudini si riscuri notabile decurg si din negocierile si materializarea Brexit, precum si din oscilatiile volatilitatii pe piata financiara internationala. Implicit s-a facut referire la conduita politicilor monetare ale principalelor banci centrale si la conditiile macroeconomice in care acestea opereaza, o relevanta in crestere fiind atribuita abordarii BCE si celei a bancilor centrale din regiune. S-a notat in acest context relevanta diferentialelor ratelor dobanzilor de politica monetara pentru judecarea conduitei politicii monetare. A fost reiterata pledoaria pentru un mix echilibrat de politici macroeconomice, considerat a fi esential inclusiv din perspectiva evitarii unei supraimpovarari a politicii monetare si a prevenirii unor efecte indezirabile in economie.
Potrivit evaluarii membrilor Consiliului, consumul gospodariilor populatiei va ramane probabil principalul determinant al cresterii economice in 2018 si 2019, dar si componenta a carei dinamica va cunoaste cea mai semnificativa decelerare in anul curent. Din aceasta perspectiva, s-a convenit ca surse importante de incertitudini si riscuri la adresa actualei prognoze de inflatie raman sentimentul de incredere a consumatorilor si dinamica viitoare a veniturilor disponibile reale ale populatiei, inclusiv in contextul tensionarii pietei muncii, al majorarilor recente ale unor venituri, si al mentinerii la valori relativ ridicate, chiar daca in scadere, a ratei anuale a inflatiei. Au fost evocate, de asemenea, cresterile consemnate de fluxul creditelor pentru consum in perioada recenta si caracterul viguros al cererii pentru asemenea imprumuturi, corelate cu evolutia veniturile salariale, dar si incertitudinile asociate perspectivei acestora.
Membrii Consiliului au exprimat preocupari legate de evolutia recenta si cea probabila a formarii brute de capital fix, a carei contributie la dinamica activitatii economice se anticipeaza a fi si in 2018 sensibil mai modesta decat cea a consumului si in scadere ampla fata de anul anterior, cu implicatii asupra echilibrelor interne si externe ale economiei. S-au facut referiri la absorbtia fondurilor europene, la structura cheltuielilor bugetare defavorabila investitiilor publice si la perspectiva acesteia, inclusiv in contextul preconizatei rectificari bugetare, precum si la initiativele legislative vizand sectorul bancar, cu potential impact advers asupra creditarii societatilor nefinanciare. In acelasi timp, a fost remarcata perspectiva semnificativ ameliorata a exportului net, in conditiile probabilei temperari mai pronuntate a dinamicii importurilor in raport cu cea a exporturilor, de natura sa franeze cresterea ponderii in PIB a deficitului de cont curent. In acest context, cei mai multi membri ai Consiliului au reiterat importanta unui dozaj si a unei cadente adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, din perspectiva ancorarii anticipatiilor inflationiste si a mentinerii ratei anuale a inflatiei pe traiectoria evidentiata de prognoza pe termen mediu a BNR, in conditii de protejare a stabilitatii financiare.
In aceste conditii, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 2,50 la suta, a ratei dobanzii pentru facilitatea de depozit la 1,50 la suta si a ratei dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard) la 3,50 la suta. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.
