Afacerile din domeniul exploatarilor forestiere si prelucrarii lemnului vor atinge in 2019 cel mai ridicat nivel din istorie. Cele peste 6000 de firme care activeaza in acest sector vor inregistra afaceri estimate la peste 2,5 miliarde de euro, cu peste 100 milioane de euro mai mult decat in anul trecut, arata o analiza realizata de Frames.O statistica recenta, data publicitatii de Greenpeace, estima ca Romania pierde in fiecare ora peste 3 hectare de padure. In absenta unei legislatii care sa limiteze disparitia ,,aurului verde’’, cu autoritati preocupate doar la nivel declarativ de starea padurilor, defrisarile masive, legale sau ilegale, s-au accentuat in ultimii ani.
Cum business-ul este unul relativ simplu si insuficient reglementat, padurea a atras tot mai multi investitori preocupati sa taie cat mai repede si cat mai mult, in cautarea unor profituri cu multe zerouri. Asa s-a ajuns ca numarul firmelor active din domeniul exploatarilor forestiere si prelucrarii lemnului sa creasca semnificativ din 2010 si pana in prezent, de la 3937 la 6189 de firme in 2018 (cod CAEN 220 si 1610).
Potrivit Frames, afacerile companiilor au atins, cumulat, in 2018, nivelul de 11,43 miliarde de lei (2.4 mld.euro), in crestere cu 800 milioane de lei fata de aceeasi perioada a anului precedent si la un nivel dublu fata de 2010 (5,48 mld.lei). Si profitabilitatea sectorului a urmat aceeasi tendinta, crescand de la 480,1 milioane lei in 2010 la 678,1 milioane lei in 2018.
,,2019 a adus o crestere a business-ului la nivelul intregului sector, cu focus pe zonele forestiere din Bucovina, Maramures si Moldova. Firmele au investit semnificativ in extinderea operatiunilor, de la utilaje la forta de munca, iar estimarile merg catre un nou nivel record al cifrei de afaceri, de peste 2,5 mld.euro’’, afirma analistii companiei de consultanta.
Potrivit datelor Frames, in 2018, in domeniul exploatarii forestiere activau 3305 firme, cu 15.480 de angajati. Acestea au incheiat anul cu afaceri de 3,68 miliarde lei si un profit cumulat de 320,8 milioane lei.
Pe de alta parte, sectorul prelucrarii lemnului (taierea si rindeluirea lemnului) inregistra, anul trecut, 2884 companii active, cu 23.590 angajati. Afacerile acestor firme depaseau cifra de 7,74 miliarde lei, profitul inregistrat fiind unul semnificativ, de 357,2 milioane lei.
,,Dupa 30 de ani de capitalism, Romania a ajuns o tara secatuita de resurse. De la petrol la gaze, ape minerale, aur si paduri, autoritatile au vandut resursele tarii pe redevente infime. Padurea a devenit un business de succes, intr-o tara prea putin preocupata de ecologie, de sustenabilitatea resurselor, de aerul curat, de viitor’’, afirma Adrian Negrescu, managerul Frames.
Cine exploateaza ,,aurul verde’’ al Romaniei
Holzindustrie Schweighofer SRL, companie redenumita HS Timber Productions SRL, reprezinta, de ani de zile, cel mai important jucator din piata. Performanta ei economica spune, poate cel mai bine, povestea exploatarii padurilor Romaniei.
Potrivit analizei Frames, compania austriaca, cu sediul in Bucuresti, a incheiat anul 2018 cu o cifra de afaceri de 1,78 miliarde de lei (374 milioane euro) si un profit de 34,5 milioane de lei (7,23 milioane euro).
,,Austriecii au inregistrat, anul trecut, un profit redus in comparatie cu cel inregistrat in anii de glorie din perioada 2010-2016, cand raportau profituri constante de peste 200 milioane de lei, recordul fiind stabilit in 2013, de 431,4 milioane de lei. Insa, pe ansamblu, compania reprezinta cel mai mare si puternic jucator din piata’’, afirma analistii. Compania austriaca angaja, anul trecut, 1779 de persoane, nivel dublu fata de anul 2008.
Pe locurile urmatoare in topul companiilor implicate in exploatarea ,,aurului verde’’ al Romaniei in 2018 se afla Kostamonu Romania SA, din Mures, cu afaceri de 705,2 milioane lei (160,3 milioane euro) si Karelia Upofloor SRL, din Maramures, cu o cifra de afaceri de 180,5 milioane de lei (41 milioane euro)
In cazul ambelor firme, cresterea afacerilor este una semnificativa in ultimii 10 ani.
In 2010, de exemplu, Karelia Upofloor SRL raporta un business de ,,numai’’ 50,4 milioane de lei, iar in 2015 de 84,5 milioane lei. Kostamonu Romania SA a marcat o crestere de business si mai mare, de la 158,1 milioane lei in 2010 la 705,2 milioane de lei anul trecut.
Clasamentul este completat, in ordinea cifrei de afaceri, de Barlinek Romania SA (Bacau) cu afaceri de 156,1 milioane lei (35,5 milioane euro), Xilobaia SRL (Maramures), cu 119,9 milioane lei (27,2 milioane euro), Lacul Codrilor SRL (Alba) cu 92,2 milioane lei (21 milioane euro), Silvania International Prod SRL (Bistrita-Nasaud) cu 89,7 milioane lei (20,4 milioane euro), Forestar SA din Bacau (69,4 milioane lei/15,8 milioane euro), Cerasus Avium SRL din Bucuresti (63,4 milioane lei/14,4 milioane euro) si Virix Prod SRL din Dambovita (55,1 milioane lei/12,5 milioane euro).
Din punct de vedere regional, cele mai multe firme functioneaza in Suceava (758), Harghita (451), Arges (382) Maramures (334), Vrancea (332), Neamt (316), Bistrita Nasud (275), Bacau (236) si Bihor (235).
Potrivit analizei Frames, media cifrei de afaceri era, in 2018, de 1,59 milioane de lei si un profit de aprox. 100.000 lei, in conditiile in care peste 90% dintre firme activau in zona microintreprinderilor.
,,Radiografia business-ului din acest sector arata ca piata este controlata, in mare parte, de cativa jucatori care realizeaza peste 80 la suta din cifra totala de afaceri. Este un business care creste de la an la an si in care investitorii straini, in special cei austrieci, olandezi, britanici, ciprioti, polonezi si francezi, se afla in prim-plan’’, afirma analistii de la Frames.
Problema taierilor ilegale
Dincolo de afacerile legale din sectorul exploatarii lemnului, piata neagra a lemnului a crescut spectaculos, reusind sa depaseasca, ca volum, segmentul monitorizat de stat.
Potrivit datelor de la Inventarul Forestier National, din Romania sunt taiati, anual, 38,6 de milioane de metri cubi de lemn. Din aceasta cantitate, doar 18,5 milioane de metri cubi reprezinta taierile legale, pentru care se platesc taxe, restul de 20 de milioane de metri cubi fiind arbori extrasi fara nicio forma legala, in mare parte din padurile proprietate privata.
”Diferenta de la 18,5 milioane de metri cubi la 38,6 milioane metri cubi reprezinta taieri neautorizate. Astazi, cele mai mari probleme de taieri neautorizate le avem in padurile proprietate privata, apoi in padurile autoritatilor publice locale si, pe locul trei, in padurile administrate de RNP Romsilva”, declara, zilele trecute, ministrul Mediului, Costel Alexe.
,,Situatia din zona exploatarilor forestiere si prelucrarii lemnului tinde sa se agraveze de la an la an, pe masura ce cererea de export de lemn din Romania creste semnificativ, iar autoritatile intarzie sa ia masurile necesare combaterii fenomenului taierilor ilegale’’, arata analiza Frames.
Potrivit analistilor, taierile ilegale trebuie pusa in legatura directa si cu situatia firmelor din domeniu.
,,Cum majoritatea firmelor sunt din zona microintreprinderilor, iar media creantelor este destul de ridicata, acestea nu au destul capital sa supravietuiasca conditiilor din piata si, posibil, ca multe dintre acestea, avand si un personal redus, sa activeze la limita legii in scopul de a-si pastra business-ul pe linia de plutire’’, arata analiza.
Analistii spun ca si statul este vinovat, in mare parte, de extinderea fenomenului taierilor ilegale de arbori din paduri.
,,Dincolo de cazurile prezentate de massmedia, de sesizarile ONG-urilor care au aratat ca printre beneficiarii taierilor ilegale s-ar afla inclusiv fabrici cunoscute de cherestea si mobila din Romania, nu am inregistrat, din pacate, decat victime (un mort si alte 16 cazuri de agresiune asupra personalului silvic al Romsilva in 2019) si prea putine actiuni penale, masuri administrative indreptate impotriva celor care taie ilegal padurile’’, arata analiza.
Potrivit expertilor, trebuie facuta o diferenta clara intre cei care exploateaza legal padurile din Romania si cei care o fac ilegal.
,,Este esential, pe de alta parte, ca noul Guvern sa vina cu masuri concrete care sa protejeze padurile si sa limiteze, la un nivel drastic, taierile de arbori. Interzicerea exporturilor de lemn, cel putin pentru o perioada de cativa ani, ar putea fi o solutie viabila pentru mediu, insa dezastruoasa pentru business-ul din acest sector. Astfel ca trebuie gasita o solutie de echilibru, care sa stimuleze exploatarea sustenabila a padurilor. O reglementare mai stricta a acestui domeniu, inclusiv prin cresterea semnificativa a taxelor pentru exploatarea lemnului, similara cu cea practicata in alte tari occidentale, pare a fi cea mai buna solutie’’, se mai spune in analiza Frames.
Analiza Frames a fost realizata pe baza unui studiu de business realizat de compania de consultanta dedicat companiilor din sectoarele exploatarii forestiere si prelucrarii lemnului (cod CAEN 220 si 1610). Datele prelucrate sunt obtinute de la Registrul Comertului si Ministerul Finantelor pe baza informatiilor publice declarate de companii.
