RO EN
السلة فارغة

ACHIZITII: Cautiune de 2% din valoarea contractului la depunerea contestatiilor

Eugen Teodorovici: Avand in vedere faptul ca subiectul achizitiilor publice este un subiect important si au fost foarte multe intrebari de la ultima noastra prezentare pe modul in care Guvernul intentioneaza sa modifice cadrul legislativ pe achizitii publice, am considerat necesar sa mai avem o prezentare si cu ceea ce urmeaza sa se aprobe la nivel de guvern si maine, in sedinta de guvern, si saptamana viitoare, pentru ca toti cei care ne urmaresc si sunt interesati sa aiba o imagine de ansamblu a tot ceea ce inseamna modificari pe achizitii publice.
Deciza Guvernului a plecat de la situatia pe care o stim cu totii de ani de zile, aceea de blocaj aproape total pe zona de achizitii publice, blocaje care, desigur, ne costa foarte multi bani din bugetul de stat si nu numai, imprumuturi si chiar si bani europeni sau mai ales bani europeni si intentia noastra este aceea de a aduce acele modificari care sa aduca o simplificare necesara utilizarii banilor publici si, desigur, demararea unor mari proiecte de investitii.
S-a vorbit foarte mult, din pacate, si nejustificat vizavi de faptul ca nu a existat o consultare publica sau un proces de dezbatere publica, ceea ce nu este corect. Pot sa va spun ca au fost discutii cu toate structurile asociative - Asociatia Oraselor din Romania, Asociatia Municipiilor, Uniunea Nationala a Consiliilor Judetene din Romania, Asociatia Expertilor in Achizitii Publice, patronate din domenii precum constructii, servicii, IT & C, Coalitia pentru Dezvoltarea Romaniei. Deci a fost un proces de larga consultare, de luni de zile, iar ceea ce Guvernul adopta este rezultatul acestei dezbateri publice. De asemenea, exista si acordul Comisiei Europene pe tot ceea ce Guvernul modifica - a modificat saptamana trecuta in sedinta de guvern, modifica maine in sedinta de guvern si, desigur, in urmatoarea sedinta de guvern, o ordonanta de urgenta si hotarare de guvern, adica norme de aplicare a acestor acte primare.
Un element foarte important este acela ca achizitia directa pe care, in Romania, am legiferat-o intr-un mod foarte restrictiv sau foarte, sa spunem blocant, ducea la o cheltuiala de resurse de aproximativ 30% pentru achizitii de 8% din bugetul unor autoritati contractante. Deci cheltuiam foarte mult ca resurse pentru achizitii destul de neinsemnate. Si acesta este unul dintre motivele sau si acesta este unul dintre motivele pentru care cadrul legislativ se modifica in aceste zile.
De asemenea, am vorbit si de o structura centralizata la nivelul Ministerului de Finante, de fapt, o structura care sa faca in mod centralizat partea de achizitii publice, un concept care a mai fost folosit in anii trecuti si care a produs efectele scontate. Aici sunt multe argumente care au dus la o astfel de decizie, dar o sa vorbim pe parcursul prezentarii noastre si am sa incep foarte pe scurt, ca sa nu va rapesc foarte mult din timpul dvs.
In primul rand, spuneam un numar foarte mare de contestatii. Si pot sa va dau o cifra ca sa vedeti exact cam ce insemna in Romania acest sport national de a contesta. Aveam anual cam 3.800 de contestatii la CNSC; asta inseamna undeva, in medie, cam o contestatie pe zi. Va dati seama, pana in acest moment, practic, au fost si sunt, in Romania, companii care aveau aceasta practica ca si prioritate de a contesta orice de dragul de a contesta, constestatii care, desigur, duceau la intarzieri si necheltuirea banului public si mai ales neproducerea in economie a acelor efecte asteptate. Era o o situatie ciudata: existau decizii ale Consiliului National pentru Contestatii, decizii care difereau, sa spunem, pentru aceeasi speta aveam decizii diferite; sau, in cadrul unei proceduri de achizitie publica pe mai multe loturi, aceeasi companie se putea astepta la o decizie de a fi eliminata pe un lot si pe un alt lot, in cadrul aceleiasi licitatii, aceleiasi autostrazi, de exemplu, sa nu fie eliminata, pe aceleasi motive, ceea ce crea, desigur, o situatie neplacuta.
De asemenea, foarte multe structuri care controleaza si acest lucru trebuie sa inceteze in Romania, de a avea foarte multe resurse alocate si atributii pe zona de control si mai putin pe zona care trebuie sa produca acele efecte in economie, plecand de la achizitii publice pana la, nu stiu, cheltuieli si nu numai. Deci acest lucru se va schimba radical.
Avem, cum spuneam, o supra-reglementare, un exces de reglementare pe tot ce insemna procedura nationala sub pragurile valorice pe care directiva le mentiona. Nu le-a cerut nimeni acest lucru, dar cum spuneam, aceasta cutuma, sa spunem, la nivelul structurilor publice, a dus la un numar excesiv de proceduri, de atributii, care nu faceau decat sa impiedice si, din nou, cu efecte negative in economie. Acest lucru - o sa vedeti in prezentare - a fost eliminat. Dar, sigur, se face si o modificare, o corelare cu alte prevederi legislative din acte normative. Va dau un exemplu: HG 907/2016, privind etapele de elaborare si continutul cadru pentru studiile de fezabilitate. Erau multe acte normative cu prevederi diferite care duceau intr-un final la stopare, la, chiar, concluzii neplacute din partea structurilor care verificau, care auditau, fie nationale, fie la nivel european. Erau foarte multe intarzieri in evaluarea ofertelor si mai ales in desemnarea castigatorilor. Numarul foarte mic de personal sau, in fine, personal redus din cadrul structurii centrale de achizitii publice, care, neputand sa fie prezent, asa cum spunea legea, la toate procedurile de achizitie publica, ducea la incetinirea nejustificata a acestor etape de evaluare. Inclusiv acest lucru s-a modificat, in sensul ca rolul Agentiei Nationale a fost simplificat si nu mai este aceasta obligatie, de a fi prezent ca reprezentant al Agentiei Nationale de Achizitii Publice la fiecare etapa care, pana mai ieri, era obligatorie. Erau blocari de achizitii directe, pentru ca pentru fiecare achizitie mica, sa spunem, sau necesara imediat, era obligatoriu sa mergi in sistemul electronic pentru orice fel de achizitie: cumparai robineti, cumparai... nu stiu, chiar si birotica, erai obligat sa fii prezent in sistemul de achizitii publice electronic, ceea ce... La fel, timp indelungat, nejustificat si desigur, la fel, intarzieri in platile efective. Legile care s-au modificat prin ordonanta pe care Guvernul a adoptat-o saptamana trecuta si care va fi publicata in Monitorul Oficial maine a modificat cele patru acte normative de baza: 98, Legea 99, 100 si 101, toate se refera la zone, sa spunem, legate de partea de achizitii publice, clasice, concesiunile, achizitiile sectoriale si, desigur, cele legate de remedii, adica acele contestatii. Si au fost cateva si prevederi europene de care a trebuit sa tinem cont in aceste modificari. Curtea de Conturi va fi structura care va realiza acel control inclusiv pe ceea ce inseamna modul in care achizitia publica s-a derulat. Astfel, se elimina un control dublu pana in prezent obligatoriu, adica si al Agentiei Nationale de Achizitii Publice, dar si al Curtii de Conturi a Romaniei. Asa ca prin modificarile din actele normative pe care le-am mentionat putin mai devreme, Curtea de Conturi este cea care va realiza acest control ex-post, dupa momentul la care s-a atribuit contractul de achizitie publica. Cel mai scazut pret - este un subiect de care s-a discutat foarte mult si am introdus in actul normativ adoptat de catre Guvernul Romaniei saptamana trecuta faptul ca pentru produse si servicii peste 648.288 de lei si pentru lucrari peste 24.977 de milioane de lei se vor folosi criteriile cel mai bun raport calitate-pret si cel mai bun raport calitate-cost. Sub aceste plafoane se poate merge si pe pretul cel mai scazut. S-au clarificat si conditiile in care se pot modifica contractele de achizitii publice fara sa fie nevoie sa reluam procesul de atribuire. Erau situatii in care, din motive obiective, aparea nevoia sa extinzi o anumita lucrare de infrastructura, o canalizare, o alimentare cu apa, si eram obligati sa reluam o procedura de achizitie publica care, va dati seama, dura foarte mult, se putea bloca, actualul constructor de pe lucrarea initiala trebuia sa astepte si astfel erau necorelari si inclusiv pierderi de timp si mai ales de bani, si nu numai, de fapt, in cazul apei potabile, sa spunem, asigurarea cetatenilor Romaniei a unui nivel european, asa cum ne cere UE si cum e normal sa fie si in Romania, un nivel al calitatii apei potabile la nivel european. Si acest lucru, practic, a fost schimbat, se permite astazi efectiv o procedura normala, logica, adica o extindere a contractului initial fara sa mai fii obligat sa reiei intregul proces de la momentul zero.
De asemenea, sunt situatii, stim foarte bine, din pacate si in Romania, care necesita o abordare rapida, urgenta pentru a solutiona, a rezolva, a remedia anumite situatii datorate sau cauzate de... nu stiu, calamitati naturale. Sunt anumite proiecte de infrastructura care sunt obligatoriu a fi remediate imediat pentru a asigura accesul populatiei dintr-o anumita zona sau a evita izolarea anumitor comunitati locale. Si nu numai, exemplele sunt foarte multe, au fost foarte multe situatii in anii trecuti, inundatii, zapezi si multe astfel de situatii posibile si acest lucru se poate schimba, de fapt s-a schimbat prin noul act normativ, in sensul ca se aduce contractorul, se face lucrarea respectiva si in paralel se deruleaza procedura de atribuire a contractului. Este, iar, o practica pe care de foarte multi ani de zile unitatile administrativ-teritoriale o solicita pentru ca ele se confrunta cel mai des cu astfel de situatii. De asemenea, se comunica, din pacate, la fiecare etapa procedurala a procesului de achizitie publica se comunica rezultatul, fapt ce ducea la contestatii. Deci, la fiecare etapa parcursa se facea comunicarea acelei situatii, acelui rezultat, iar toate firmele de care v-am vorbit si mai devreme, acelea abonate la contestatii, efectiv contestau. Si atunci am spus clar ca vom comunica la final rezultatul atribuirii, astfel incat sa fie un singur moment la care, daca cineva doreste sa-si sustina dreptul, sa spunem, poate sa atace la structurile pe care noi, ca si stat, le-am lasat ca si cai de atac, si anume Consiliul National de Contestatii si instanta.
O alta modificare, si aceasta este importanta, chiar daca diferenta de prag nu este, poate, una importanta. Erau situatii cand companii, si mai ales cele romanesti, din motive, sa spunem, de restante sau obligatii fiscale neonorate fata de stat, nu puteau sa participe la licitatii si atunci am ridicat acest plafon, tocmai pentru a permite si acelor companii, cum spuneam, in special cele romanesti, pentru ca aici era marea problema si marea piedica, in accesul la licitatii. Am ridicat acest plafon pentru ca si acele companii care sunt cu astfel de obligatii fiscale neonorate sub 10.000 de lei sa poata sa participe la achizitiile publice.
Spuneam de descurajarea acestei practici nejustificate de a contesta, si aici avem cautiunea si taxa pentru depunerea plangerii. Cautiunea este cea care se refera la momentul la care se face contestatia la nivelul Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor, si aici avem un prag valoric de 2% din valoarea estimata a contractului, dar nu mai mult de 880.000 de lei. Deci, cine doreste sa conteste, poate sa o faca, dar trebuie sa depuna o astfel de cautiune. O a doua astfel de situatie este introducerea taxei pentru depunerea plangerii la Curtea de Apel, si aici avem un cuantum valoric de un procent de 2% din valoarea estimata a contractului pentru valori pana in 100 de milioane de lei si de 2 milioane de lei plus 1% din ce depaseste 100 de milioane de lei. Este o practica europeana, in alte tari este chiar mult, mult mai sa spunem asa, descurajanta pentru astfel de practici, dar pentru a nu face pasul, sa spunem, direct catre o astfel de abordare, am ales aceasta cale, sa spunem, de mijloc. Simplificarea procedurilor. Aici, aceste modificari vor avea loc cu ocazia aprobarii de catre Guvernul Romaniei saptamana viitoare a normelor de aplicare la ordonanta /la/ care tocmai v-am prezentat modificarile aferente. Si anume avem subiectul garantiilor de buna executie. Aici a fost o discutie intensa vizavi de eliminarea asigurarilor si, din practica curenta, am avut foarte multe situatii in care autoritatile contractante pentru acei contractori care nu si-au respectat obligatiile contractuale nu puteau sa execute acele polite de asigurare si, practic, si cu banii luati, nici lucrarea facuta, nici n-aveai cum sa executi acea polita, o situatie care trebuia sa inceteze, fapt pentru care modificarea de saptamana viitoare duce la ce? Acceptam polita de asigurare pentru garantia de participare, dar pentru partea de executie se va solicita in continuare garantia, pentru ca lucrurile sa se indrepte. Iar atunci cand practica, poate, se va schimba, poate fi o discutie ca si polita de asigurare sa reprezinte un instrument care sa fie acceptat in acest proces de achizitie publica, inclusiv pentru partea de executie de lucrari. S-a redus numarul de etape de evaluare. Aveam undeva, poate, in medie, de 15 astfel de etape, poate si mai mult in unele situatii, dar media undeva pe la 15, si am spus ca raman doar patru: documentul unic pentru achizitii publice, evaluarea tehnica, financiara si raportul procedurii. Sunt doar patru etape care vor ramane, ceea ce duce, iarasi, si acest lucru la o simplificare. S-a eliminat strategia anuala de achizitii publice pentru autoritati cu bugete de investitii de sub 125 de milioane de lei, am simplificat, cum am spus, partea de achizitii directe dupa modelul european, deci nu am facut decat sa preluam o practica europeana si, desigur, s-a evitat sau se va evita prin modificarea normelor si dubla informatie dintre fisa de date si anuntul de participare. Din pacate, legislatia stufoasa, dar totusi neclara ducea la o practica care era de foarte multe ori taxata de auditorii la nivel national, dar mai ales de cei de la nivelul Comisiei Europene, in ceea ce priveste situatiile in care contractele erau efectiv divizate in mod artificial. Erau si situatii cand se facea cu intentie, dar si situatii care erau cauzate de o legislatie insuficient de clara. S-a facut acest lucru in noile prevederi, astfel incat situatiile de acest tip sa se evite.
De asemenea, clarificari vizavi de folosirea criteriului tehnico-economic si, la fel de important, s-a limitat numarul, sa spunem, solicitarilor de clarificare, in sensul de a consolida tot ce vine ca solicitare din partea posibililor ofertanti. Astfel vor fi doua momente in care autoritatea contractanta va raspunde pietei, in sensul de a clarifica acele intrebari ridicate de posibilii ofertanti si nu de fiecare data, pentru ca, altfel, practica curenta arata ca efectiv nu mai stiai ce sa urmaresti, de unde ai plecat, unde vrei sa ajungi si, practic, oferta nu putea fi facuta, nu putea fi realizata intr-un mod foarte clar. Si, dupa aceea, erau poate eliminati de la achizitii, anumite firme erau eliminate si apareau, desigur, si nemultumirile. Atunci, s-a decis sa avem doua momente in care, efectiv, raspundem pietei pentru eventuale clarificari, intr-un mod consolidat. Avem obligatia ca tara sa facem o verificare ex-ante pe aproximativ 15% din totalul procedurilor la nivel national. Aici trebuie spus foarte clar ca am separat partea de fonduri europene, care ramane doar in atributia sau, in fine, atributul sa spunem, acelor structuri de management pe fonduri europene, iar Agentia Nationala de Achizitii Publice se va ocupa strict de ceea ce inseamna proceduri din fondurile publice, partea nationala sau la nivel local. Desigur, si in cazul imprumuturilor, acolo sunt reguli diferite, in functie de regulile impuse de fiecare finantator, dar obligatia noastra este sa avem 15% verificari ex-ante, procent care va scadea an de an, cu cate 5%, in functie, speram noi, si de rezultatul care va arata o imbunatatire categorica a procesului de achizitii publice. Deci in aproximativ doi ani si ceva, maximum trei ani de zile practic acest control ex-ante va disparea in totalitate.
O noua, sa spunem, schimbare, v-am vorbit putin mai devreme de faptul ca, la nivelul Ministerului de Finante, prin comasarea cu o alta structura, care astazi este prezenta in structura Ministerului Sanatatii, se va crea o structura care va aplica centralizat partea de achizitii publice. Cu alte cuvinte, la nivel central, ofertele sau nevoia de anumite produse, bunuri si nu numai, chiar si lucrari, atunci cand este acest lucru cerut de catre o structura publica centrala, se va realiza la nivelul acestei entitati nou infiintate, care va fi operationala de la data de 1 iulie. Deci luna iulie 2018 ea va trebui sa fie operationala ca sa poata deja sa inceapa sa opereze astfel de achizitii centralizate. Cu alte cuvinte, centralizam cererea si se face o simpla procedura de achizitii publice pentru a optimiza cheltuielile, pentru a elimina diferentele de pret nejustificate - avem foarte multe astfel de exemple cand acelasi produs are diferite preturi pe intregul, sa spunem asa, cuprins al zonei centrale, la nivelul structurilor publice centrale, si optimizarea partii de costuri, mai ales si in zona medicamentelor. Aveti ca si exemple cateva dintre produsele cu care vom incepe la nivel centralizat aceste achizitii publice si anume: medicamente, carburanti, tehnica de calcul, automobile, becuri, produse de curatenie, birotica si nu numai. Sunt principalele produse pe care sprijinul nostru venit din partea Bancii Europene de Investitii a aratat foarte clar ca sunt proiectele sau bunurile pilot cu care trebuie sa incepem pentru a produce o reducere substantiala de cheltuieli in zona publica. Cum spuneam, 1 iulie este un termen foarte strans, dar e obligatoriu sa devina operationala aceasta structura, pentru ca, pana la final de an sa avem deja primele exemple de reducere de cheltuieli in zona publica. Cum spuneam, este o comasare, de fapt aducerea in Ministerul de Finante a acelei structuri centralizate de la Ministerul Sanatatii, alaturi de care, sau de fapt alaturi de care va fi o alta asezare, o alta abordare, aceste lucruri se vor realiza la nivel central, la Ministerul de Finante, intr-un mod centralizat.
Un singur lucru vreau sa mai adaug, este foarte important ca schimbare in aceasta abordare, abordare care, repet, inca o data, se schimba prin ordonanta aprobata de guvern saptamana trecuta, iar maine va fi publicata in Monitorul Oficial, normele de aplicare ale acestei ordonante care vor fi saptamana viitoare pe agenda guvernului si o ordonanta de urgenta de maine, de pe ordinea de zi a sedintei de guvern, care se refera la partea de achizitii centralizate. Si un lucru important este acela ca va fi o obligatie, sa spunem, sau de fapt un drept al autoritatii contractante de a semna contractul de achizitie publica in momentul in care Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor va decide intr-un fel sau altul, in felul in care autoritatea contractanta a finalizat raportul de atribuire, desigur. Pentru ca practica curenta a aratat ca aceasta structura centrata pe contestatii are peste 95% procent de castig sau, in fine, de pastrare a ceea ce a spus, ca decizie la nivelul Inaltei Curti. Deci este un lucru foarte important, pentru ca nu se mai asteapta solutionarea pana la final a unei spete sau alta - cine vrea sa mearga sa conteste contesta - merge la CNSC, se decide, se semneaza contractul de lucrari, se incepe lucrarea, iar daca acea companie care vrea sa conteste mai departe la Inalta Curte contesta si in situatia in care va castiga, sa spunem, acea marja de profit, intr-un procent pe care il vom stabili la Ministerul de Finante, va fi suportata din bugetul autoritatii contractante. Pentru ca asta este intr-un fel si responsabilizeaza foarte mult. Atunci cand iti asumi sa fii autoritate contractanta esti obligata sa cunosti legea si nu ai niciun fel, mai ales acum cu noul temei legal, sa nu semnezi contractul de lucrari atunci cand prima structura‚ sa spunem de remedii, de solutionare a contestatiilor ti-a confirmat ca modul in care tu ai, ca structura publica, ai derulat achizitia, este unul corect. Prin urmare, spunem ca sunt modificari foarte utile, foarte bune, si care vor duce la demararea acelor proiecte de investitii, pentru ca, spuneam de foarte multe ori la nivel de guvern, ca acum, pentru acest guvern, numarul unu, ca si prioritate, este demararea de investitii publice si desigur crearea unui mediu pentru ca privatii sa vina si ei, acolo unde doresc, cu partea de investitii. Va multumesc si vor mai avea loc discutii de acest tip si la nivelul Ministerului de Finante, vor fi si multe alte intrebari si discutii tehnice pe care le vom desfasura, cum am spus, la nivelul Ministerului de Finante.

AGENDA CONSTRUCTIILOR

Vizualizaţi acum şi valorificaţi toate oportunităţile!
Ştiri de calitate și informaţii de afaceri pentru piaţa de construcţii, instalaţii, tâmplărie şi domeniile conexe. Articolele publicate includ:
- Ştiri de actualitate, legislaţie, informaţii statistice, tendinţe şi analize tematice;
- Informaţii despre noi investiţii, lucrări, licitaţii şi şantiere;
- Declaraţii şi comentarii ale principalilor factori de decizie /formatori de opinie;
- Sinteza unor studii de piaţă realizate de către organizaţii abilitate;
- Date despre noile produse şi tehnologii lansate pe piaţă.
AGENDA INVESTITIILOR
EURO-CONSTRUCTII
EURO-FEREASTRA
FEREASTRA

Abonare newsletter