Institutul INCD URBAN-INCERC realizeaza studii si cercetari, cu aplicatii in dezvoltarea de reglementari tehnice si economice, adresate activitatilor de concepere, realizare si exploatare, precum si de postutilizare a constructiilor, studii aplicative avand rol de suport pentru diferite sectoare sau activitati economice aflate in relatie cu mediul construit, studii si cercetari aplicative in domeniul amenajarii teritoriului si dezvoltarii regionale, al dezvoltarii retelei de localitati, cu focalizare pe policentricitate, protectia zonelor construite si naturale, reabilitare si reconstructie ecologica, studii si cercetari aplicative de urbanism pentru dezvoltarea durabila a asezarilor umane, diagnoze siprognoze in domeniul amenajarii teritoriului, urbanismului si locuirii etc. Principalele domenii abordate sunt stiinta materialelor, planificarea urbana, teritoriala si in constructii, studiul efectelor vibratiilor naturale si din sursa antropica asupra constructiilor, cercetarea tehnologica in constructii si arhitectura, managementul integrat in constructii.
Interviu cu Claudiu-Sorin Dragomir (47 de ani), director general la INCD URBAN-INCERC si specialist cu o experienta profesionala de 20 de ani in domeniul cercetarii-dezvoltarii-inovarii (CDI).
- Care sunt principalele directii de dezvoltare ale INCD URBAN-INCERC in aceasta perioada?
- Suntem un institut de interes public in domeniul dezvoltarii durabile a mediului natural si construit, in conditii de siguranta si eficienta, contribuind, prin activitatea noastra, la realizarea obiectivelor stiintifice si tehnologice stabilite prin programele nationale si sectoriale de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica, la elaborarea de studii si documente normative, ca parte a procesului de elaborare a strategiei de specializare inteligenta, in cadrul unui proces de determinare antreprenoriala, astfel incat fondurile structurale si de investitii europene sa poata fi folosite mai eficient, iar sinergiile dintre diferitele politici comunitare, nationale si regionale, precum si dintre investitiile din sectorul public si privat sa poata fi intensificate. De asemenea, avem un aport insemnat la elaborarea de reglementari tehnice si economice, ca parte a procesului de realizare a strategiei integrate destinate interconectarii diverselor elemente ale cresterii inteligente, durabile si favorabile incluziunii. Toate activitatile noastre au rolul de a orienta cercetarea din domeniile constructiilor, urbanismului, dezvoltarii teritoriale durabile si locuirii spre necesitatile economice si sociale, asigurand participarea activa la implementarea obiectivelor Conceptului Strategic de Dezvoltare Teritoriala "Romania 2030".
- Ce investitii ati implementat in ultima perioada si care a fost obiectul lor?
- In 2022, am alocat fonduri pentru infrastructura de cercetare-dezvoltare-inovare CDI (achizitii de aparatura noua, intretinere, reparatii, verificari metrologice) finantate din proiecte de cercetare si resurse proprii. Pentru laboratoare, am achizitionat echipamente destinate atat efectuarii de teste si masuratori la beneficiar, cat si pentru probe si interpretari la sediu, aferente unor domenii precum evaluarea riscului seismic (detinem 64 de statii pentru monitorizarea vibratiilor ambientale provenite atat din surse seismice, cat si non-seismice, din care 47 conectate la sistemul de transmisie in timp real prin Serviciul de Comunicatii Speciale), securitatea la incendiu, acustica constructiilor etc. Alte investitii au vizat extinderea domeniilor de cercetare prin investitii in facilitati de cercetare (de exemplu cele pentru combaterea efectelor radonului), crearea unui mediu interdisciplinar deschis ideilor noi, prin seminare stiintifice si simpozioane, administrarea efi cienta si dezvoltarea infrastructurii de ercetare-dezvoltare.
- Care sunt cele mai mari dificultati pe care le intampinati?
- In activitatea de CDI ne confruntam cu o serie de provocari, pentru solutionarea carora vom actiona in urmatoarea perioada. Este vorba despre dificultati de natura interna (scaderea numarului de tineri cercetatori, al celor cu experienta si al personalului cu o calificare medie, reducerea numarul de cereri de brevete, informatizarea limitata a activitatilor administrative, volumul redus al articolelor de specialitate cotate WoS, raportat la numarul de cercetatori din institut, necesitatea achitarii esalonate a unor datorii acumulate la bugetul de asigurari sociale si de stat de-a lungul unei perioade indelungate) si externa, date de subfinantare, lipsa predictibilitatii si stabilitatii in finantarea activitatilor, insuficienta cererii venite dinspre piata constructiilor, posibilitatea aparitiei unor perioade de recesiune si instabilitate la nivel national si european/ international, reducerea cererii de servicii de transfer tehnologic si inovare din partea firmelor, diversitatea limitata a surselor de finantare, ponderea redusa a proiectelor de cercetare europene, dependenta prea mare de programele nationale de CDI.
- Oferiti detalii despre cele mai importante proiecte derulate la momentul actual?
- In prezent, ne ocupam de o serie de proiecte nationale si europene in calitate de partener sau coordonator, in principalele domenii de activitate. Printre altele, este vorba despre programul-nucleu "Cercetari avansate privind dezvoltarea de solutii, materiale compozite, tehnologii si servicii eco-inovative, in conceptul economiei circulare si cresterii calitatii vietii, pentru o infrastructura digitalizata sustenabila, intr-un mediu construit si urban rezilient la schimbari climatice si dezastre" - ECODIGICONS. Scopul este de a promova cercetari avansate si dezvoltari experimentale privind elaborarea de solutii, materiale compozite,
tehnologii si servicii eco-inovative, in conceptul economiei circulare si cresterii calitatii vietii, pentru o infrastructura digitalizata sustenabila, intr-un mediu construit si urban rezilient la schimbari climatice si dezastre. De asemenea, coordonam "nZEB Roadshow", ale carui activitati se desfasoara in vederea
promovarii pe plan local si regional a bunelor practici in materie de cladiri cu consum de energie aproape egal cu zero (NZEB) si pentru stimularea cererii de personal calificat. Important de amintit este si SMAFIN (Supporting smart financing implementation for energy efficient Balkan Buildings), ce continua
experienta fructuoasa a Forumurilor de Investitii in Energie Sustenabila si tine seama de directia noii strategii a Valului de Renovare ce are in vedere cresterea nivelului de eficienta energetica a cladirilor la nivelul Uniunii Europene, urmarind conectarea finantarii inteligente cu proiectele de eficienta energetica la nivelul Balcanilor si dezvoltarea unei metodologii complete in jurul conceptului de "masa rotunda", ca metoda de incubare a noi scheme de finantare pentru proiectele de renovare si a recomandarilor de politici pentru finantare sustenabila a eficientei energetice. In ceea ce priveste proiectul nZEB Ready, acesta urmareste cresterea nivelului la care pietele locale aferente domeniilor constructiilor, eficientei energetice si energiei din surse regenerabile sunt pregatite pentru implementarea conceptului cladirilor al caror consum de energie este aproape egal cu zero (NZEB) la nivel european, in Romania, Portugalia, Bulgaria, Polonia si Croatia. In fine, mai trebuie amintite EDAPHICBLOOM DANUBE (Ecological resizing through urban and rural actions & dialogues for GHG mitigation in the Lower Danube Floodplains & Danube Delta), "BUS4RoBOOST" - BUILD UP Skills for mainstreaming long-term renovation of Romanian building stock, MySmis - Consolidarea capacitatii de planificare strategica a ministerului dezvoltarii, lucrarilor publice si administratiei/ ministerului dezvoltarii regionale si administratiei publice in renovarea fondului construit national din perspectiva efi cientei energetice si a riscului seismic etc.
- Ce perspective de dezvoltare intrevedeti pe termen mediu si lung pentru institut, in conditiile accentului puternic pus pe sustenabilitate, digitalizare si protectie climatica?
- Orientarea strategica a INCD URBAN-INCERC pentru urmatorii patru ani are urmatoarele jaloane: o abordare realista, dat fiind ca institutul este intr-o perioada de redresare care poate dura 1,5 - 2 ani, mentinerea statutului propriu de institut national de cercetare-dezvoltare, revigorarea vizibilitatii si cresterea contributiei la elaborarea si implementarea strategiilor si politicilor publice nationale si directivelor europene, majorarea veniturilor provenite din contracte cu agenti economici.
