Asociatia Romana a Inginerilor Consultanti (ARIC) a fost fondata in urma cu doua decenii, in contextul impunerii de catre bancile finantatoare (Banca Mondiala, BEI, BERD), in perioada 1993-2000, a conditiilor de contract FIDIC la toate lucrarile mari de infrastructura din Romania. Aparea un concept nou in derularea contractelor, termenul de Inginer/ Supervizor, entitate contractuala cu atributii si responsabilitati foarte importante in implementarea conditiilor de contract. Aceste atributii si responsabilitati au fost initial executate de companii de profil din Europa si SUA, companii care au recrutat numerosi specialisti romani. Astfel, intr-un timp relativ scurt s-a format un corp de tehnicieni autohtoni care au pus bazele noilor firme de proiectare si consultanta inginereasca in Romania. In acest context, incepand cu anul 1999, ARIC a devenit prin infiintarea sa, purtatoarea de cuvant a inginerilor consultanti din Romania. Asociatia este condusa de ing. Dinu Popescu, a carei viziune pentru dezvoltarea ARIC include cresterea numarului de membri ai asociatiei, cooptarea a cat mai multor tineri specialisti in ARIC, demersuri pentru implementarea BIM (Building Information Modeling) in activitatea de constructii, recunoasterea de catre Autoritatile Contractante a rolului important al Supervizorului/ Inginerului. In prezent ARIC are ca membri 25 de firme si 59 persoane fizice.Interviu cu ing. Dinu Popescu, presedintele ARIC, specialist cu o experienta profesionala de 40 de ani in industria de consultanta inginereasca.
- Care sunt cele mai mari realizari ale ARIC, repere in activitatea de 23 de ani a asociatiei?
- Ca realizari importante de-a lungul anilor, as mentiona organizarea de cursuri/ seminare de pregatire profesionala pe diverse teme, in special contract management, formarea unui corp de ingineri consultanti cu experienta in domenii de acreditare/ autorizare nationala, precum si afilierea la organismele internationale de profil: FIDIC - Federatia Internationala a Inginerilor Consultanti (in 2004) si EFCA - Federatia Europeana a Asociatiilor de Consultanta (in 2005), alaturi de participarea la conferintele si simpozioanele organizate de acestea atat cu prezentari, cat si prin implicarea in comitetele de lucru. Merita mentionat premiul FIDIC « Future Leaders » pe anul 2021 obtinut de vicepresedintele ARIC, domnul Cosmin Tobolcea, precum si accederea pe listele de adjudecatori FIDIC a patru experti din asociatia noastra, prezentati si pe lista presedintelui ARIC a adjudecatorilor romani. De asemenea, printre realizarile majore se afla implementarea conditiilor de contract FIDIC prin demersurile intreprinse la ministerele de profil (Ordinul comun MFE, MT, MDLPL 915/465/415 din martie 2008), din pacate abrogate ulterior, participarea ca membru in Comitetul de monitorizare POIM 2014-2020, semnarea de acorduri de colaborare cu asociatiile similare din Italia, Ucraina, Republica Moldova, India, participarea la grupul de lucru pentru elaborarea HG nr. 1/2018, precum si reprezentarea la nivel de conducere in structurile europene ale DRBF (Dispute Resolution Board Foundation).
- Cum considerati ca se construieste in Romania, in 2022, din punct de vedere al calitatii constructiilor?
- Cert este ca in Romania se construieste mult: ansambluri rezidentiale, lucrari de canalizare, alimentare cu apa, baze sportive, drumuri si autostrazi, cai ferate, hale industriale, gropi de depozite menajere etc. Din pacate, multe lucrari sunt coordonate si executate de personal cu o calificare cel putin indoielnica, pe baza multor proiecte imature si cu un control deficitar al calitatii materialelor puse in opera. Migratia specialistilor si a muncitorilor din constructii nu poate fi stopata decat prin asigurarea unei remuneratii decente si crearea unor conditii de munca pe santiere compatibile cu civilizatia secolului 21. In structurile de invatamant se impune urgent reinfiintarea scolilor de maistri si tehnicieni constructori.
In ceea ce priveste calitatea, subliniez un lucru: calitatea costa. Este datoria autoritatilor contractante sa se asigure, prin caietele de sarcini, bugetele alocate si comisiile de evaluare a licitatiilor, ca impun cu fermitate cerinte clare privind calitatea in randul ofertantilor: proiectanti, constructori, supervizori.
- In ce directie considerati ca se indreapta piata de constructii?
- In ceea ce priveste forta de munca, cel mai probabil ca vom consemna tot mai multi muncitori din tarile asiatice pe santierele noastre in viitor. In ceea ce priveste preturile, acestea nu au cum sa poata fi temperate (ma refer la cresterea lor) atata timp cat evenimentele politico-militare de la granita Romaniei sunt greu predictibile.
Doresc sa mai atrag atentia asupra unei probleme: autoritatile contractante au atras foarte multi specialisti din mediul privat, oferindu-le acestora venituri financiare deosebite fara niciun criteriu de performanta. Este o concurenta neloiala din partea administratiilor locale fata de companiile private (proiectanti, constructori, supervizori) in ceea ce priveste politica de personal.
- Dar sectorul de consultanta inginereasca si proiectare?
- Referitor la consultanta inginereasca si proiectarea lucrarilor, as aduce in atentie cateva aspecte, deosebit de importante, care ingreuneaza in prezent derularea optima a acestor activitati. In primul rand, modalitatile de plata: prestatorii de servicii incaseaza contravaloarea muncii prestate la intervale mari, de cateva luni. Astfel, lipsa unui cash-flow previzibil la nivelul companiilor afecteaza buna implementare a proiectelor. In al doilea rand, autoritatile contractante utilizeaza sisteme draconice de penalizari pentru tot felul de abateri insignifiante in obtinerea rezultatului final al serviciilor. Apoi, in ceea ce priveste formele de contract, circula pe piata contracte de prestari de servicii de zeci de pagini, cu o multime de prevederi aberante, cu reluari inutile din Caietele de Sarcini, cu o distributie a riscurilor nefireasca, intr-o forma total neechilibrata. O alta problema este reprezentata de autorizarea tot mai rara a personalului tehnic necesar supervizarii lucrarilor (dirigintii de santier), executia acestora (RTE) si verificarii proiectarii (verificatori de proiect). In plus, intreaga piata este afectata de imbatranirea «corpului» de experti tehnici si specialisti in domeniile noastre de activitate, precum si de alocarea unor bugete nerealiste proiectelor de complexitate mare.
- Cum apreciati cadrul legislativ romanesc din domeniul constructiilor si ce considerati ca ar trebui schimbat?
- ARIC, alaturi de multe alte asociatii profesionale din Romania, a sesizat forurile competente deseori in ceea ce priveste lipsa unor reglementari foarte importante si necesare pentru piata constructiilor. Cateva dintre acestea ar fi: reglementarea statutului proiectantilor, reglementarea si adaptarea conditiilor de autorizare a personalului tehnic cu responsabilitati in executia si verificarea lucrarilor, respectarea statutului de Beneficiar/ Investitor, reglementarea lucrarilor in regie proprie, implicarea arhitectilor si inginerilor peisagisti in toate proiectele majore de infrastructura rutiera, clasificarea si certificarea firmelor de proiectare, executie si consultanta/ supervizare, precum si adoptarea si instituirea cadrului legal pentru utilizarea BIM. In ceea ce priveste schimbarile legislative, sunt foarte rezervat, avand in vedere si ultimele Ordonante de Urgenta (cu completari privind modalitatile de indexare si conditiile de salarizare in constructii). Cum drumul spre iad este pavat cu bune intentii ne ramane ca noi, reprezentantii asociatiilor profesionale din constructii, sa atragem atentia legiuitorului asupra inaplicabilitatii unora dintre masurile adoptate.
- Cum comentati decizia de amanare repetata a certificarii profesionale a operatorilor economici care presteaza servicii de proiectare/ consultanta in constructii si a celor care executa lucrari de constructii?
- Nu am o explicatie clara si pot sa va spun ca am participat personal la mai multe intalniri privind certificarea profesionala a firmelor din constructii, incepand cu data de 26.04.2017, cand la sediul MDRAPFE, participantii dezbatand propunerea de H.G. din 2016, au propus variante proprii de HG: AICPS, ARIC, GAPDC.
De ce nu se finalizeaza aceasta certificare? Cred ca raspunsul este unul singur: nu se vrea. Exista o mica batalie intre autoritatile statului si asociatiile profesionale si este de inteles ca, pentru a ajunge la un consens, e nevoie de multa intelepciune si competenta profesionala.
- Ce obiective aveti stabilite, la nivel de asociatie, in 2022 si in perspectiva?
- In afara celor mentionate mai sus, as adauga: diversificarea programului de instruire profesionala coordonat de ARIC, demersuri catre mediul parlamentar pentru crearea cadrului legal de implementare a BIM in Romania, demersuri in vederea obtinerii dreptului de acreditare/ certificare a profesiei de inginer consultant, revizuirea listei de adjudecatori, incercarea de promovare in structurile de conducere a EFCA si FIDIC a unui reprezentant al ARIC, promovarea programelor «Future Leaders» in randul tinerilor specialisti din asociatia noastra, pregatirea pietei de constructii din Romania pentru implementarea viitoarelor directive UE in ceea ce priveste taxonomia (noul concept de dezvoltare durabila) si, nu in ultimul rand, eforturi pentru constientizarea autoritatilor contractante asupra faptului ca inginerul consultant (supervizorul) este un partener loial, care actioneaza pentru finalizarea cu succes a proiectelor.
