Oportunitatea de a avea un mediu artificial construit curat, normal si bine gandit poate fi fructificata doar daca administratiile fiecarui oras vor decide sa beneficieze de serviciile unui arhitect, angajat in cadrul primariilor. „O solutie a iesirii din criza a specialistilor este desemnarea unui arhitect in fiecare localitate. Aceasta operatiune ar constitui si garantia unei dezvoltari urbanistice sanatoase si specializate”, sustine arh. Dorin Stefan, coordonatorul biroului omonim de arhitectura (DSBA), din Bucuresti. Punctele de vedere ale reprezentantilor bransei proiectantilor converg spre ideea ca, pentru orasele din Romania, se impune cu prioritate regandirea traficului urban prin adaptarea la tendintele care se observa la nivelul statelor vest-europene.Autoturismele sunt descurajate sa aglomereze centrele urbane
“Peste tot in Europa si in statele dezvoltate, autoturismele sunt descurajate sa aglomereze centrele urbane, favorizandu-se mobilitatea usoara (strazi pietonale, piste pentru biciclete) si transportul in comun, subteran sau de suprafata. Cu siguranta, se impune si in tara noastra adoptarea acestei strategii”, precizeaza arh. Iulius Cristea, directorul general al companiei Cristea – Arhitectura, din Capitala. Reconsiderarea traficului este necesara si in opinia arh. Adrian Cristescu, presedintele biroului de proiectare West Group Architecture (WGA), din Bucuresti, care arata ca “procesul trebuie sa includa concentrarea unor constructii inalte in zone mici, insa distribuite uniform pe tot teritoriul orasului”. Arh. Serban Tiganas, presedintele companiei “Dico si Tiganas” din Cluj-Napoca si al Ordinului Arhitectilor din Romania (OAR), spune ca, in prezent, creste interesul pentru domeniul public tratat din punct de vedere arhitectural si nu numai ca infrastructura. “Noile idei ale calitatii spatiului pentru pietoni, locuitori, biciclisti, precum si pentru tranzitarea orasului cu autoturisme trebuie sa fie intelese si adoptate. Proiecte de succes - dezvoltate deja in anumite orase - constituie exemple pentru alte administratii, care incep sa ii caute pe proiectantii solutiilor respective”, subliniaza oficialul OAR.
Se impune restaurarea cladirilor istorice valoroase
Referindu-se la orientarea asumata de autoritatile publice, arh. David Tiberiu Tall, directorul general al societatii ArchiBau (Bucuresti), se arata dezamagit, evidentiind faptul ca situatia nu se prezinta foarte bine. „Lipseste educatia si, din aceasta cauza, am senzatia ca orasele se distrug”, considera reprezentantul ArchiBau. “Este necesara restaurarea cladirilor istorice valoroase, care trebuie eliberate de reclamele uriase si bannerele ce le polueaza astazi”, atrage atentia si arh. Iulius Cristea. La randul sau, Steliana Udrea, director general la compania Designro (Ramnicu Valcea), scoate in evidenta caracterul dezordonat in care se construieste, fara a se tine seama de specificul fiecarui oras in parte. “Se executa obiective cu arhitectura moderna printre cele deja existente (multe dintre ele fiind de patrimoniu), fara sa se tina cont de specificul arhitectural al orasului. Se amesteca zona industriala si cea urbana fara a se delimita foarte clar acele parcuri industriale de care se tot vorbeste. De asemenea, nu exista o preocupare a autoritatilor pentru amenajarea raurilor care traverseaza orasele”, arata oficialul Designro. Cu toate acestea, ing. Adrian Georgescu, directorul general al biroului de proiectare ADCA Proiect, din Capitala, avertizeaza ca “sunt lucruri care nu se pot face peste noapte si trebuie sa avem rabdare pentru a ne bucura de o dezvoltare urbanistica durabila”. In opinia sa, se pot observa, deja, in multe localitati, proiecte care pun in valoare calitatea istorica a tarii noastre, insa mai sunt multe de facut si de proiectat.
Bucuresti, o capitala contradictorie cu un farmec dezarmant
Spre exemplu, in Sibiu, Cluj-Napoca, Timisoara si Iasi s-a investit in cladirile cu valoare istorica si acum sunt mult mai vizibile. “Despre Bucuresti, pot spune ca este o capitala primitoare si plina de viata, la nivelul multor orase europene, insa lipsesc elemente esentiale, precum: curatenia, amenzile pentru distrugerea bunului public si organele de ordine care sa aplice legea”, conchide Adrian Georgescu. Totodata, arhitectii Mihai si Adela Ene, cofondatori si asociati la compania ENE + ENE Arhitectura, din Capitala, sunt de parere ca Bucurestiul poate fi catalogat drept o capitala contradictorie. „Tendinta de a o lua mereu de la zero a facut mult rau acestui oras de-a lungul timpului. De aici apar fracturile, discontinuitatile, inconsecventele si agresiunile pe care le simtim la tot pasul. Dar exact aceleasi elemente enumerate anterior, la o lectura mai detasata, sunt capabile sa induca acestui municipiu un farmec dezarmant”, arata cei doi specialisti.
