ADP, birou de arhitectura cu sediul in Cluj-Napoca, a fost fondat de arh. Adrian Pop, cu focus pe proiecte in domeniul sustenabilitatii. Compania traverseaza o perioada deosebit de favorabila in activitate, in 2020 extinzandu-si activitatea in afara oraselor Cluj-Napoca si Timisoara, unde lucra aproape exclusiv. In prima jumatate a anului 2022 compania isi mentine trendul ascendent dupa doi ani de crestere si consolidare, numarul si anvergura proiectelor contractate urmand a asigura activitatea cel putin pentru urmatorii doi ani. Pentru intregul an in curs, arh. Adrian Pop are un obiectiv ambitios, respectiv sa dubleze volumul de activitate si rezultatele obtinute in 2021. "Acum, la jumatatea anului, suntem in grafic cu atingerea acestui obiectiv, reusind sa depasim numarul de proiecte finalizate in 2021 si rezultatele pentru fiecare proiect. Sper sa reusim sa pastram ritmul si in cea de-a doua parte a anului", spune specialistul.Adrian Pop este unul dintre primii experti in sustenabilitatea constructiilor, din Romania. Dupa ce a fost unul dintre primii angajati ai Romania Green Building Council, in 2008-2009, a fost Presedintele Asociatiei Studentilor Arhitecti din Cluj (AStA), arhitect stagiar in biroul arhitectului Serban Sturdza si membru al echipei de conducere a proiectului PRISPA, prima participare a Romaniei la Solar Decathlon. In perioada 2019-2021, Adrian Pop a fost Vicepresedinte al Ordinului Arhitectilor din Romania si membru in consiliul de conducere al RoGBC. Arhitectul a fondat biroul ADP in anul 2013 si, pana in prezent, a obtinut peste 150 de certificate BREEAM pentru aproximativ 1,8 milioane mp de cladiri.
- Ce proiecte aveti in lucru, in prezent, la ADP?
- Avem foarte multe proiecte in derulare, in special in sectoarele logistice si de retail. Partenerul nostru principal este CTP, cu care avem peste 30 de proiecte in lucru. Alti parteneri cu care abordam, de asemenea, proiecte raspandite in toata tara sunt PENNY, Kaufland, Mitiska REIM, Scallier, Oasis Development, VGP si Transilvania Constructii. Avem in lucru si cateva proiecte mai speciale, cum ar fi Spitalul de Copii din Cluj, restaurarea Castelului Teleki din Comlod, Bistrita, un camin studentesc in Bucuresti sau ansamblul Paltim din Timisoara.
- Cum vedeti evolutia activitatii din domeniul sustenabilitatii la mijlocul anului 2022 si cum credeti ca se va dezvolta acesta pe termen scurt si mediu?
- Crizele prin care trecem, sanitare, inflatie etc., ne arata cat de importanta este rezilienta mediului construit, cat de importante sunt investitiile in proiecte de cea mai buna calitate, eficiente energetic, care asigura conditii de siguranta si sanatate pentru utilizatori si care, in general, incearca sa raspunda nu doar cerintelor legale minime, ci sa anticipeze directii, trenduri, reglementari si sa fie cu cel putin cativa ani inaintea vremurilor in care sunt construite. Acestea sunt unele din obiectivele pe care un proces de certificare BREEAM le urmareste, care au dovedit ca in perioade nesigure sunt atuuri foarte importante pentru cladiri care isi pastreaza valoarea si atractivitatea. S-a dovedit ca aceste cladiri au reusit sa pastreze chiriasi in perioada pandemiei, tot ele s-au tranzactionat cand o buna parte din piata imobiliara a inghetat si, in general, acestea sunt cladirile care atrag oamenii. Drept urmare, aceasta perioada incerta in general, pentru noi a fost una foarte plina, in care ne-am concentrat mult atentia sa oferim cele mai bune servicii pentru a ne sprijini clientii sa priveasca in fata cu si mai mult curaj. Ca sa ma intorc la intrebare, nu am o imagine clara asupra intregului sector al constructiilor, insa in domeniul nostru, al sustenabilitatii, vad doar o accentuare a activitatii.
- Ati observat schimbari in ceea ce priveste cererea de constructii cu eficienta energetica ridicata dupa intrarea in vigoare a standardelor nZEB?
- Am observat cererea pentru servicii de conformare la noul standard nZEB, cerere la care ne-am straduit sa raspundem, oferind si acest serviciu. Doar ca din pacate nu avem inca, la un an si jumatate, normele de aplicare, deci facem aceste calcule pe baza unor proiecte de norme, cu mentiunea ca orice concluzie e preliminara si, in functie de varianta finala care se va aproba si publica in Monitorul Oficial, e posibil sa se schimbe si concluziile. E pacat ca nu avem un cadru de lucru mai clar. Pe de alta parte, da, s-a simtit un efect al acestui standard. A crescut mult interesul pentru cladiri cu consum energetic si se cauta solutii pentru asigurarea procentului de 30% din necesarul de energie din surse regenerabile. A contribuit la aceste cautari si cresterea preturilor la energie, reducand mult perioadele de amortizare a sistemelor solare, de exemplu, in calculele de fezabilitate.
- Ce investitii aveti in plan in sensul digitalizarii activitatii? Cum va adaptati la modelul de lucru in BIM?
- Aproape intreaga noastra munca este pe suport digital. Pentru noi digitalizarea aceasta de baza a inceput de mult timp. Sigur ca subiectul principal acum este modul de lucru BIM (Building Information Modeling), un model informational tridimensional care ar trebui sa gestioneze intr-un singur loc toate informatiile ce tin de o constructie. Prin activitatea noastra, analizam proiectele intocmite de alte echipe de proiectare sau testam anumite lucruri (lumina naturala, confortul termic, eficienta energetica, amprenta de carbon) pe modele tridimensionale. Desi suntem implicati in cateva proiecte importante in care se lucreaza BIM, cu persoane dedicate care se ocupa doar de centralizarea informatiilor in modelul BIM, nu am reusit sa folosim direct fisierul BIM sau vreun export, ci a trebuit sa refacem un alt model tridimensional. Uneori chiar mai multe modele tridimensionale, in diverse softuri.
BIM in prezent se pare ca se limiteaza la a lucra toate specialitatile implicate in proiectare pe un singur model tridimensional, pentru a evita suprapuneri intre elementele de rezistenta cu diverse echipamente, instalatii, conducte. Un BIM cu adevarat eficient ar trebui sa integreze materialele de constructii cu toate proprietatile lor, inclusiv cele de transfer termic, izolare acustica, reflectivitate/ absorbtie a luminii, amprenta de carbon, chiar si cost. Sunt multe cerinte ale diverselor specialitati implicate intr-un proiect complex si ale diverselor softuri folosite pentru misiuni variate, iar toate aceste cerinte trebuie gestionate de persoana care ocupa rolul de BIM Manager sau sa speram ca se vor face softuri care sa raspunda la tot mai multe cerinte, eliminand cel putin nevoia de a folosi multe softuri. Acesta ar fi dezideratul. Sa poti testa oricand, pe oricate reiterari ale unui proiect, si iluminatul natural, si izolarea acustica dintre spatii sau nivelul de reverberatii ale unor incaperi, sa poti identifica zonele in care va aparea disconfort termic, sa vezi puntile termice, sa stii care e amprenta de carbon si materialele cu cel mai mare impact si alte lucruri care devin tot mai importante.
