Exista premisele ca 2019 sa fie un nou an bun pentru piata imobiliara din Romania, chiar daca anumite sectoare vin dupa cei mai buni ani din actualul ciclu economic (de exemplu, sectorul de birouri) sau se afla chiar la un maxim istoric de activitate (sectorul industrial). Conform estimarilor lui Silviu Pop, Head of Research in cadrul companiei de consultanta Colliers International Romania, exista o anumita inertie care va ajuta piata imobiliara, cel putin in prima parte a noului an, chiar daca sunt destule provocari si riscuri la orizont. Anul 2018 a fost bun si pentru Colliers Romania, compania inregistrand o crestere de 25% a cifrei de afaceri, pana la 7,7 milioane de euro. Tinta pentru 2020 este atingerea pragului de 10 milioane de euro al rulajului.Interviu cu Silviu Pop (32 de ani), Head of Research in cadrul companiei Colliers International Romania, manager cu o experienta de doi ani pe piata imobiliara locala.
- Ce evolutie credeti ca va avea piata imobiliara in anii urmatori?
- Pe termen mai lung, intr-un context economic normal (cu o crestere economica in jurul ratei potentiale, estimate la aproximativ 4%), credem ca ar fi loc de dezvoltare pe toate sub-pietele unde noi suntem activi: birouri, spatii industriale, centre comerciale, investitii. Spre exemplu, daca ne raportam stocul de spatii comerciale moderne la populatia tarii, Ungaria si Polonia sunt cu aproape 50% peste Romania. Totodata, comparativ cu toate capitalele din Uniunea Europeana, stocul de spatii de birouri din Bucuresti, raportat la locuitori, este printre cele mai mici desi, potrivit Eurostat, capitala Romaniei se afla in top 5 al regiunilor UE din prisma densitatii specialistilor in sectoare high-tech. Spatiile industriale, de asemenea, plaseaza tara mult sub vecinii din regiune raportat la suprafata si, cu toate ca am avut o dezvoltare exploziva in ultimii 2-3 ani (stocul de spatii de depozitare s-a marit cu 40% in 2017-2018), daca am vedea autostrazi, acest ritm de crestere ar putea sa fie mentinut o perioada ceva mai lunga de timp.
- Cum vedeti activitatea din constructii, in acest context?
- Legat de sectorul constructiilor, exista probleme generate de scumpirea diverselor elemente de input (materiale de constructii, costul cu forta de munca, dar si anumite efecte care ar putea fi generate de marirea taxelor), preturi care se transmit, mai departe, in costul constructiilor si afecteaza chiar atractivitatea sectorului imobiliar. De exemplu, din estimarile echipelor Colliers din Europa Centrala si de Est, raportat la pretul unei dezvoltari de cladire de birouri (teren si costuri de dezvoltare) in districtul central de business al capitalelor, Bucurestiul a marcat cam cel mai puternic salt in ultimul an (de pana la 17%, in medie versus 10% in Praga sau Varsovia). Asadar, exista ceva mai multe provocari din zona constructiilor, dar cererea puternica si piata favorabila dezvoltatorilor de pana in acest moment permit trecerea peste aceste obstacole.
- Care sunt dificultatile cu care se confrunta companiile din aceste domenii?
- Exista mai multe capitole distincte. Una din problemele majore se leaga de piata muncii si aici sunt cateva aspecte de mentionat: pe de-o parte, oferta de forta de munca (somajul) se afla la minime istorice si anumite zone mai active (Bucuresti, orasele mari din Transilvania) se confrunta cu o penurie si mai mare. Pe de alta parte, de multe ori, acesti someri nu sunt ceea ce cauta angajatorii (conform BNR, gradul de necorelare dintre cererea si oferta de pe piata muncii este la un maxim post-criza, motivul fiind, desigur, nepotriviri in zona calificarilor). Aceasta situatie genereaza probleme in special pentru sectoarele de birouri si industrial, care se vor extinde mai greu din aceste motive. In acelasi timp, lipsa predictibilitatii afecteaza planurile investitorilor. Mai mult, anumite elemente, cum ar fi taxa aplicata bancilor, vor avea ca efect clar scumpirea creditelor si inasprirea standardelor de creditare, potrivit bancii centrale. Asemenea vesti pot fi negative atat pentru companiile care vor sa se extinda, dar si pentru segmentul investitional. Totodata, progresul lent in zona reformelor structurale ramane o problema, dar aceasta poate fi si o oportunitate. Pentru a pastra un ton optimist, totusi, trebuie subliniat ca Romania s-a dezvoltat intr-un ritm atat de rapid fara sa aiba o imbunatatire simtitoare a infrastructurii rutiere/ feroviare; daca aceasta chiar ar veni, atunci rezultatele ar fi, desigur, extrem de favorabile.
