Janet Yellen a avertizat recent ca SUA ar putea ramane fara numerar de la 1 iunie daca Congresul nu suspenda sau nu ridica limita datoriei. Plafonul datoriei este stabilit la 31,4 trilioane USD, suma atinsa in ianuarie 2023. De atunci, guvernul federal s-a bazat pe „masuri extraordinare” pentru a-si indeplini obligatiile. Yellen le-a cerut parlamentarilor sa ajunga la un acord cu administratia Biden cat mai curand posibil pentru a evita tensiunile financiare si economice. Dar, in timp ce Casa Alba continua sa faca presiuni pentru cresterea „curata” a plafonului datoriei, republicanii, care au preluat controlul Camerei Reprezentantilor dupa alegerile intermediare din 2022, insista asupra reducerii masive a cheltuielilor ca o conditie prealabila. Pe masura ce termenul limita se apropie si un compromis politic pare nerealist, o crestere a aversiunii fata de risc ar putea afecta dolarul american si ar putea impinge randamentele trezoreriei in sus. Acest lucru vine ca o noua provocare pentru economia SUA care se confrunta deja cu o inflatie si rate ale dobanzilor ridicate, precum si cu turbulente in sectorul bancar.Ridicarea plafonului datoriei: de la cvasi-formalitate la arma politica
Plafonul datoriei SUA, in mod constant ridicat sau suspendat in trecut, este acum subiectul unor dezbateri si manevre, partidele de opozitie folosindu-l ca arma politica. Confruntarea dintre administratia Obama si republicani din 2011 cu privire la aceasta limita a fost cel mai frapant exemplu. Criza a determinat S&P sa reduca ratingul de credit al guvernului SUA la AA+. Desi a fost evitata incapacitatea de plata nationala, dolarul a slabit, iar randamentele trezoreriei au crescut.
Recent, limita a fost ridicata ultima data in decembrie 2021, cand Partidul Democrat avea o majoritate redusa in Congres. Cu toate acestea, problemele pe marginea subiectului au devenit tot mai evidente dupa ce republicanii au recastigat controlul asupra Camerei Reprezentantilor in urma alegerilor intermediare din noiembrie 2022. Pe 19 aprilie, Presedintele Republican al Camerei a dezvaluit un proiect de lege care leaga o crestere a plafonului datoriei de 1,5 trilioane USD de o reducere a cheltuielilor estimata la 4,5 trilioane USD in urmatorul deceniu. Planul a fost imediat pus la indoiala de administratia Biden si este putin probabil sa fie aprobat de Senatul controlat de democrati. Pe masura ce termenul limita se apropie, negocierile s-au reluat intre administratia democrata si republicani, dar pozitiile raman deocamdata contrare.
Intrarea in incapacitate de plata ar putea avea efecte in cascada
Un default ar avea consecinte negative pentru pietele financiare, pentru economie, dar si la nivel politic. Prin urmare, republicanii si democratii trebuie sa ajunga la un acord, un compromis de ultim moment fiind probabil. Cu toate acestea, nu putem exclude un default cauzat de polarizarea sporita a peisajului politic american. Sunt dezbatute o serie de solutii alternative pentru a evita o criza:
- O petitie de descarcare de gestiune pentru a forta un vot asupra limitei datoriei: daca negocierile dintre Casa Alba si Congres esueaza, democratii din Casa si Senatul ar putea forta un vot cu privire la o cresterea plafonului datoriei.
- Joe Biden invoca sectiunea 4 a celui de-al 14-lea amendament al Constitutiei. Conform unei interpretari a acestui amendament, presedintele ar putea trece peste Congres si ar putea forta Trezoreria sa emita obligatiuni guvernamentale pentru a-si indeplini obligatiile. Totusi, acest lucru ar duce probabil la o criza constitutionala.
- O „moneda comemorativa”: legea federala autorizeaza Trezoreria sa bata o moneda comemorativa de platina pentru a eluda puterea Congresului. Dupa depunerea monedei la Rezerva Federala, Trezoreria si-ar putea plati facturile dintr-un cont fara a emite noi datorii. Aceasta solutie pare putin probabila, deoarece instantele ar pune probabil la indoiala temeiul legal pentru o astfel de miscare.
- Emiterea de „obligatiuni premium”: Trezoreria ar putea profita de faptul ca doar rambursarile de capital sunt luate in considerare pentru plafonul datoriei si nu platile de dobanda. Prin emiterea de noi obligatiuni cu dobanzi mai mari, Trezoreria ar putea reduce valoarea nominala a datoriei restante si, astfel, eluda plafonul datoriei. Aceasta strategie ar fi in mod evident costisitoare, deoarece ar creste platile dobanzilor.
Desi o incalcare a plafonului datoriei este un risc major, daca se produce, guvernul nu va putea sa-si achite integral obligatiile, ceea ce duce la un risc de facto de neplata. Acest lucru ar fi in detrimentul economiei SUA, atat pentru ca ar necesita reduceri de cheltuieli, cat si pentru ca SUA s-ar confrunta probabil cu turbulente pe piata financiara, cu o slabire a dolarului si o crestere semnificativa a randamentelor trezoreriei americane. Ratele dobanzilor ar creste in intreaga economie si ar impinge probabil preturile actiunilor in jos. In acest scenariu, o reducere a ratingului de credit suveran pare inevitabila si ar declansa scaderi de rating pentru toti emitentii de datorii din SUA. O neindeplinire a obligatiilor de plata ar afecta, de asemenea, pietele internationale, afectand titlurile de trezorerie si alte active denominate in dolari americani.
O provocare suplimentara pentru o economie sub presiune
Economia SUA a dat dovada de rezistenta la inceputul anului 2023, cu o crestere a cheltuielilor de consum si o piata a muncii inca puternica. Cu toate acestea, perspectivele sunt problematice si incerte. Inflatia, la 4,9% in aprilie 2023, ramane prea ridicata pentru ca Rezerva Federala sa declare victoria. Coface se asteapta ca ratele dobanzilor sa ramana la niveluri restrictive pe tot parcursul anului 2023, chiar daca un impact negativ se resimte deja in sectoare precum locuintele si contribuie la investitii mai slabe in afaceri. In plus, la doua luni dupa prabusirea Silicon Valley Bank, esecul First Republic Bank ridica noi ingrijorari cu privire la industria bancilor regionale din SUA. Dovezile preliminare sugereaza ca bancile raspund la aceste tensiuni prin inasprirea creditului.
Coface estimeaza o incetinire a cresterii PIB-ului SUA la 1,2% in 2023. Scenariul de referinta prevede ca economia SUA va evita o recesiune in acest an, dar succesiunea evenimentelor adverse din ultimele saptamani ar putea rasturna situatia.
