Dupa cinci ani in care ponderea liderilor de organizatii din tara noastra care mizau pe o crestere mai mare a economiei mondiale a fost semnificativ superioara celei a directorilor de companii care prognozau scaderi ale ritmului de crestere, editia din acest an a studiului aduce o inversare a situatiei. Un procent mai mare al „pesimistilor” a mai fost inregistrat doar in 2012 si 2013, atunci cand economia romaneasca incerca sa iasa dintr-o criza dura si indelungata.38% dintre liderii de afaceri din Romania considera ca economia globala isi va incetini cresterea, conform raportului PwC Global CEO Survey pentru Romania. Procentul este de aproape trei ori mai mare decat cel inregistrat in editia de anul trecut a raportului (13%).
La nivelul Europei Centrale si de Est, liderii de organizatii isi ajusteaza in scadere previziunile pentru 2019 din cauza incertitudinilor politice si economice tot mai crescute din regiune. 31% dintre directorii generali din regiune se asteapta la o diminuare a cresterii economice mondiale. In urma cu un an procentul era de doar 6%.
Incertitudine in privinta cresterii - prudenta prevaleaza
Nelinistea legata de o eventuala diminuare a ritmului de crestere a economiei mondiale se traduce intr-o scadere a increderii directorilor generali in performanta propriilor companii, atat pe termen scurt, cat si pe termen mediu. Iar aceasta tendinta se manifesta in toate regiunile lumii. La nivelul Romaniei, procentul respondentilor care se declara foarte increzatori in capacitatea de dezvoltare a propriilor companii in urmatoarele 12 luni a scazut la 32%, de la 38% anul trecut si 52% in 2017.
In ceea ce priveste evolutia afacerilor pe urmatorii trei ani, directorii generali sunt mai putin increzatori, fata de anul anterior, in privinta perspectivelor de crestere a propriilor companii. In Romania, mai putin de un sfert (23%) dintre respondenti sunt foarte increzatori in cresterea veniturilor propriilor organizatii, aproximativ jumatate din nivelul inregistrat in editia precedenta.
Confruntate cu noile realitati (populism, protectionism, bariere comerciale si pe piata muncii), organizatiile isi intorc privirea spre interior si se bazeaza preponderent pe resursele interne pentru a stimula cresterea veniturilor in urmatoarele 12 luni. Astfel, circa trei sferturi dintre directorii generali se concentreaza pe eficienta operationala si, intr-o proportie apropiata, pe cresterea organica. De asemenea, circa trei din cinci dintre liderii de organizatii la nivel global si in Europa Centrala si de Est au in vedere lansarea de noi produse si servicii. Procentul omologilor din Romania care intentioneaza sa demareze o astfel de initiativa pentru a genera venituri in crestere este semnificativ mai mic (43%).
Diminuarea optimismului directorilor generali influenteaza planurile lor de dezvoltare dincolo de granitele tarilor in care isi desfasoara activitatea. Ca urmare a volatilitatii economiei globale, liderii de organizatii par sa fie mai putin siguri cu privire la planurile de expansiune in afara pietelor interne. Mai mult de o treime (35%) dintre respondentii din Romania considera ca expansiunea devine incerta. Drept urmare, nu stiu ce teritorii sa nominalizeze atunci cand sunt intrebati care sunt cele mai importante trei tari - altele decat cea in care isi desfasoara activitatea - pentru perspectivele de crestere a propriei organizatii in urmatoarele 12 luni.
Pentru Romania, Germania (30%) ramane cea mai importanta tara pentru perspectivele de crestere, si se mentine de ani buni pe aceasta pozitie. Procentul este in scadere de la 43% in anul 2018. Ea este urmata anul acesta, la mare distanta, de Franta (12%) si Statele Unite ale Americii (10%, fata de 41% in editia precedenta). Aceasta din urma la egalitate cu Marea Britanie si Bulgaria.
La nivelul Europei Centrale si de Est, SUA resimt o scadere semnificativa a procentajului respondentilor (de la 37% in 2018, la 18%). Astfel, Germania redevine cea mai buna piata pentru crestere. Desi procentul directorilor generali care o au in vedere atunci cand cauta solutii pentru majorarea veniturilor s-a diminuat de la 35% in anul precedent la 28%. China pastreaza a treia pozitie in topul pietelor pentru crestere (18%, la egalitate cu SUA).
Escaladarea tensiunilor comerciale, accentuarea protectionismului si impactul incert al politicilor publice conduc inerent la scaderea increderii directorilor de companii si a disponibilitatii acestora de a investi sau de a-si asuma riscuri. In Romania gradul de preocupare al directorilor generali din Romania este mai ridicat decat al omologilor la nivel global si din regiune in ceea ce priveste un numar mare de potentiali factori care pot ameninta perspectivele de crestere. Prima pozitie a clasamentului ingrijorarilor este ocupata, la fel ca in 2018, de infrastructura inadecvata - aproape doua treimi (62%) dintre liderii de companii din tara noastra declarandu-se extrem de preocupati de acest aspect. Acelasi procent este inregistrat anul acesta si de incertitudinea politicilor publice. Urmatoarele doua provocari, in opinia a circa jumatate dintre respondentii din Romania, sunt legate de forta de munca - disponibilitatea personalului cu abilitati cheie (50%) si schimbarea demografiei fortei de munca (47%). Liderii de afaceri din tara noastra isi indreapta atentia si asupra modalitatilor prin care companiile pe care le conduc se pot adapta la cresterea populismului, care incheie anul acesta lista celor mai importante cinci eventuale amenintari.
Dintre factorii societali (externi afacerilor), dincolo de provocarile, deja consacrate, care ii preocupa pe liderii din regiune, cum ar fi incertitudinea geopolitica si cea privind politicile publice, reglementarea excesiva directorii generali din Romania au pentru 2019 cateva motive de ingrijorare specifice. Astfel, ei se simt amenintati intr-o masura semnificativ mai mare comparativ cu omologii lor de la nivel regional de infrastructura inadecvata, volatilitatea cursului valutar si populism.
„O infrastructura insuficient dezvoltata conduce, printre altele, la cresterea costurilor si a duratei de livrare a comenzilor si scade atractivitatea Romaniei in ochii posibililor investitori interesati sa dezvolte noi unitati de productie. Temerea legata de volatilitatea cursului valutar s-a dovedeste a fi indreptatita, data fiind cresterea brusca a cotatiei euro in raport cu moneda nationala de la inceputul acestui an. Mediul de afaceri este foarte sensibil la multe dintre deciziile care au influentat mersul economiei in ultimul an. Transparenta impreuna cu predictibilitatea economica si legislativa sunt cele mai solicitate elemente in dialogul cu decidentii guvernamentali pentru ca dezvoltarea companiilor din Romania si continuarea programelor investitionale sa se poata realiza pe baze solide”, spune Ionut Simion, Country Managing Partner, PwC Romania.
Discutand despre potentialele amenintari proprii businessului, cu posibil impact asupra perspectivelor de dezvoltare a organizatiei, talentele, tehnologia si consumatorii continua sa reprezinte principalele provocari pe agenda liderilor de organizatii.
Deficitul de competente si informatii relevante pentru afaceri - cursa pentru atragerea talentelor
In era tehnologiei, informatia este rege. Directorii executivi recunosc ca se confrunta cu dificultati in procurarea si gestionarea informatiilor necesare in procesul decizional. Iar cauzele sunt legate, adesea, de capacitatea propriilor organizatii de a genera date adecvate. Exista un decalaj informational semnificativ, in pofida investitiilor masive facute in infrastructura IT de-a lungul anilor. Directorii acuza faptul ca, in continuare, nu primesc suficiente informatii relevante de care au nevoie pentru a lua decizii importante referitoare la stabilitatea si succesul pe termen lung al afacerilor.
In opinia liderilor de afaceri din tara noastra, pe primul loc ca importanta se afla previziunile financiare (97%), urmate la mica distanta de prestigiul marcii pe piata (95%) si de datele privind clientii (93%). Informatiile privind nevoile angajatilor (90%) ocupa pozitia a patra in topul datelor esentiale pentru procesul decizional. Similar cu omologii din regiune, circa opt din zece dintre directorii de companii din tara noastra sunt interesati de implicatiile si riscurile fiscale ce deriva din propriile decizii.
Directorii generali sunt constienti de riscurile de securitate si confidentialitatea datelor pe care le presupun noile tehnologii si iau masuri in acest sens. 78% dintre liderii de afaceri din tara noastra afirma ca organizatia lor este rezistenta in fata unor atacuri cibernetice si se poate redresa rapid. De asemenea, 87% dintre participantii la studiu sunt de parere ca organizatiile pe care le conduc dau dovada de agilitate in demersul de conformare la prevederile din ce in ce mai restrictive privind confidentialitatea si utilizarea etica a datelor pe care le detin.
In ceea ce priveste atragerea de noi talente, desi recunosc ca este o provocare tot mai mare sa gaseasca pe piata angajati talentati si in ciuda unor predictii cu privire la faptul ca tehnologia va elimina multe locuri de munca, directorii generali raman in general optimisti cu privire la cresterea numarului de angajati in organizatiile lor in urmatoarele 12 luni. Dar demersul de a-si creste numarul de angajati nu este deloc usor. Companiile sunt angrenate intr-o adevarata „vanatoare” de talente pentru a-si acoperi deficitul de competente. Pe masura ce schimbarile tehnologice continua sa perturbe modul de functionare a economiei si a societatii in ansamblu, angajatii care poseda abilitati digitale si de analiza a datelor sunt din ce in ce mai cautati si mai greu de gasit. Pe de alta parte, nevoia de angajati cu „soft skills” ramane acuta. 78% dintre directorii generali la nivel regional considera ca este mai dificil sa faca angajari in sectorul lor de activitate. Procentul este covarsitor la nivelul Romaniei unde 90% dintre cei intervievati declara ca a devenit dificil sa recruteze.
Atunci cand vine vorba despre acoperirea deficitului de competente in propriile organizatii, directorii generali admit ca nu exista o reteta rapida. Solutiile vin mai degraba dintr-o abordare pe termen lung (si adesea mai costisitoare), iar acest lucru reiese din raspunsurile liderilor de afaceri din toate regiunile analizate in studiu. In acest sens, recalificarea si perfectionarea continua a angajatilor este metoda cel mai des utilizata pentru a reduce diferentele de competente. Directorii generali din Romania tind sa se bazeze, intr-o masura mai mare decat omologii la nivel regional, pe stabilirea unei relatii directe cu institutiile de invatamant ca pepiniera de talente. 27% dintre acestia mentioneaza recrutarea direct din institutiile de invatamant drept cel mai important aspect pentru reducerea decalajului de competente in cadrul organizatiei.
„Pentru a profita cat mai bine de avantajele tehnologiei si globalizarii, factorul uman trebuie pastrat pe primul plan. Valorizarea elementului uman intr-o lume tot mai virtuala si angrenata intr-o cursa a tehnologiilor care ne schimba permanent viata este o conditie esentiala pentru a asigura dezvoltarea pe
termen lung. Strategiile de resurse umane sunt intr-o continua transformare, mai ales atunci cand automatizarea si Inteligenta Artificiala devin o constanta pe prima pagina a agendei directorilor generali, acestia dorindu-si o forta de munca tot mai agila si versatila” considera Ionut Simion, Country Managing Partner, PwC Romania.
Inteligenta Artificiala - cat de aproape este viitorul
Pentru deblocarea potentialului intern de crestere in organizatiile lor, directorii generali acorda o atentie deosebita dezvoltarii tehnologiilor emergente, precum Inteligenta Artificiala (Artificial Intelligence, AI). S-a vorbit des in ultimii ani despre potentialul pentru afaceri al utilizarii cu succes a acestor tehnologii. Exista, fara indoiala, diferente de opinie asupra modului in care liderii de organizatii privesc impactul AI in societate si rolul pe care guvernele ar trebui sa-l joace in dezvoltarea Inteligentei Artificiale.
Nu mai putin de 76% dintre directorii generali din Romania sunt de acord cu faptul ca Inteligenta Artificiala le va schimba in mod semnificativ modelul de afaceri in urmatorii cinci ani. Respondentii din zona Europei Centrale si de Est sunt putin mai moderati in aceasta privinta, procentul fiind mai mic (64%). Desi impartasesc o viziune comuna in ceea ce priveste influenta pe care Inteligenta Artificiala o va avea asupra mediului de afaceri, cei mai multi directori generali recunosc ca nu au introdus inca initiative AI in organizatia lor. Procentul liderilor de organizatii din regiune (69%) si din tara noastra (72%) care afirma ca nu au implementat inca AI este mai mare fata de cel inregistrat la nivel global (58%).
Lucrurile devin usor complicate atunci cand se discuta despre consecintele pe care AI le va avea asupra locurilor de munca. In Europa Centrala si de Est si in Romania, directorii generali sunt mai pesimisti referitor la aceasta chestiune. 56% si respectiv 60% dintre liderii de organizatii considera ca Inteligenta Artificiala va inlocui mai multe locuri de munca comparativ cu cele pe care le va crea.
Directorii generali admit ca Inteligenta Artificiala (AI) este benefica pentru societate si ca va avea un impact mai mare decat Internetul. Insa este nevoie de comunicare pentru ca oamenii sa capete incredere, iar implicarea Guvernelor este esentiala pentru dezvoltarea AI. Sefii companiilor trebuie sa se concentreze pe executie - cresterea veniturilor si dezvoltarea afacerii, eficienta operationala, abordarea deficitului de informatii relevante si talente etc. De aceea, introducerea de tehnologii avansate, de pe urma carora sa se capteze valoare si beneficii conexe, trebuie facuta intr-un cadru mai larg, societal, necesar pentru a favoriza dezvoltarea durabila si prosperitatea. Fiecare afacere se va confrunta cu provocarile AI, insa nicio organizatie nu le va putea aborda singura.
