Pe masura ce datoriile guvernamentale cresc la nivel global, ca urmare a masurilor de sustinere financiara impuse de pandemie, statele incep sa caute noi surse pentru bugetele nationale. Atata timp cat ratele dobanzilor raman scazute, iar economiile incep sa recupereze pierderile si sa inregistreze cresteri, o majorare a fiscalitatii nu este iminenta. Totusi, in acest peisaj, discutiile despre schimbarea sistemului international de taxare privind profiturile marilor companii, existente dinaintea crizei sanitare, s-au intensificat.O noua arhitectura fiscala internationala creata in jurul a doi piloni – realocarea profiturilor intre state in functie de nivelul vanzarilor pentru grupurile multinationale ale caror venituri depasesc 20 miliarde euro, iar profitabilitatea este mai mare 10% si un impozit minim global pentru grupurile multinationale cu venituri de peste 750 mil. euro – prinde tot mai mult contur, dupa ce a primit, in ultimele luni, sustinerea G7, OCDE si G20. Cel mai recent pas in directia unei schimbari a fost facut pe 10 iulie de catre ministrii de finante si guvernatorii bancilor centrale G20 care au ajuns la un acord si asteapta ca, pana octombrie 2021, OCDE sa vina cu un plan detaliat pentru punerea in aplicare a noului sistem de impozitare.
Atat G7, G20, cat si OCDE (peste 130 de state si-au declarat sprijinul pentru modificarea sistemului de impozitare a profiturilor la nivel global) au ajuns la un consens politic ca impozitarea profiturilor necesita o abordare multilaterala, prevenind o multitudine de raspunsuri unilaterale ale diferitelor state, situatie care ar crea o complexitate suplimentara de raportare pentru companii, dubla impozitare si tensiuni politice. De exemplu, datorita acestui acord, Comisia Europeana a anuntat pe 12 iulie ca ingheata proiectul privind introducerea unei taxe pe serviciile digitale, pe perioada negocierilor derulate de OCDE.
Conform comunicatului G7, ministrii de finante se angajeaza sa „ajunga la o solutie echitabila privind alocarea drepturilor de impozitare, astfel incat tarile pe ale caror piete se realizeaza veniturile sa aiba drepturi de impozitare de cel putin 20% din profitul care depaseste o marja de 10% pentru cele mai mari si profitabile companii. Vom asigura o coordonare adecvata intre aplicarea noilor reguli fiscale internationale si eliminarea tuturor impozitelor pe servicii digitale si a altor masuri similare relevante pentru toate companiile. De asemenea, ne angajam la un impozit global minim de cel putin 15% in fiecare tara. ”
Drumul care ramane de parcurs este insa lung, desi unii oficiali si mass-media au numit acordul drept „istoric” si au dat semnalul ca adoptarea globala este inevitabila. Vor fi multe negocieri politice pentru a alinia toate statele, iar implementarea noilor reguli nu va fi imediata, ci va dura probabil cativa ani. Chiar daca exista o atitudine generala deschisa fata de gasirea unei solutii globale, exista numeroase elemente politice si tehnice de dezacord intre tari pana la atingerea unui consens real. De exemplu, ramane o mare provocarea aplicarea sa in Uniunea Europeana unde deciziile in materie fiscala se iau doar in unanimitate, iar unele state, cum ar fi Irlanda sau Ungaria, si-au exprimat deja dezacordul fata de noile reguli.
Aceste tensiuni intre state apar pentru ca, evident, la fel ca orice alt sistem de impozitare nici acesta nu poate avea doar castigatori. In principiu, par a fi avantajate statele cu cele mai mari piete care vor atrage cea mai mare parte a noilor alocari de venituri din cadrul Pilonului I, in functie de vanzari. In ceea ce priveste impactul Pilonul II, multe state au deja rate de impozitare mai mari de 15% fiind, in acelasi timp, jurisdictiile in care au rezidenta fiscala companiile vizate de acest sistem de impozitare. Ca urmare, ar trebui sa primeasca prin realocare o mare parte din impozitul suplimentar din jurisdictiile cu taxe reduse (daca exista). In consecinta, jurisdictiile mici care erau preferate datorita ratelor scazute de impozitare si care nu au piete mari de vanzare ar fi cele care ar avea de suferit, pierzand venituri bugetare din cauza aplicarii Pilonului I si investitii din cauza Pilonului II. Pentru tarile emergente, asa cum este si Romania, este foarte putin probabil sa fie pierderi, insa nu se prefigureaza nici castiguri semnificative.
Desi momentul implementarii noului sistem nu este inca stabilit si nu pare iminent, companiile mari multinationale ar trebui sa inceapa deja sa modeleze impactul si sa faca investitii pentru a adapta, in special, sistemele IT, pentru ca noile reguli sunt foarte sofisticate atat din perspectiva conformarii fiscale, cat si a impactului financiar.
