Contextul global, marcat in ultimii ani de provocari si turbulente precum pandemia, criza economica si energetica sau inflatia ridicata, a facut ca fraudele corporative sa devina printre cele mai mari probleme cu care se confrunta companiile din toata lumea.“Pe de alta parte, aceasta situatie a dus la necesitatea gestionarii fraudelor corporatiste intr-un mod mai corect, in vederea obtinerii unor avantaje incontestabile pe piata, conferite de o conduita de business etica, precum si in vederea prevenirii riscurilor si pierderilor asociate fraudei corporatiste”, a declarat Alexandru Ene-Dragan, partener si coordonator al practicii de litigii & compliance in cadrul firmei de avocatura Noerr.
Acesta a fost mesajul principal dezbatut in cadrul temelor abordate la cea de-a treia editie a Annual Compliance and Fraud Conference, organizate de Noerr in parteneriat cu Corporate Intelligence Agency (CIA).
Noerr si CIA ofera un serviciu integrat companiilor, prin care le pun acestora la dispozitie un one-stop-shop solution dedicat preventiei si gestionarii eficiente a cazurilor de frauda corporatista, cuprinzand servicii juridice, financiare, fiscale, de investigatii si criminalistice, ca raspuns la nevoile tot mai complexe ale companiilor in acest domeniu.
Specialistii prezenti la conferinta au dezbatut cele mai importante subiecte legate de frauda, precum noile scheme de frauda aparute dupa pandemie, modalitati ingenioase in care companiile au fost fraudate in ultimul an, frauda ESG, atacurile cibernetice si frauda in achizitii publice. Reprezentantii autoritatilor participante au abordat aspecte privind modalitatile prin care autoritatile publice pot sprijini victimele fraudei ocupationale, dar si modurile in care ar trebui sa se schimbe strategiile de prevenire a fraudei in lumina noii legi whistleblowing.
“Despre legatura dintre whistleblowing si fenomenul fraudei ocupationale s-a vorbit foarte putin pana acum, in ciuda faptului ca protectia avertizorilor de integritate a fost reglementata tocmai pentru a creste gradul de prevenire si detectare a fraudelor in anumite domenii. In acest sens, whistleblowing inseamna mai ales un instrument eficient de detectare a fraudelor interne, estimandu-se ca 43% - 46% din totalul cazurilor de frauda sunt descoperite prin intermediul raportarilor de integritate“, a afirmat Oana Piticas, coordonator al practicii White Collar Crime din cadrul Noerr.
„Este incontestabil faptul ca cele mai multe fraude sunt descoperite prin intermediul raportarilor de tip whistleblowing, dar exista un numar foarte mare de raportari care sunt facute cu rea intentie, in scop de santaj sau de sicanare. Cand se ajunge la asemenea situatii, reputatia unei companii are de suferit in mod substantial, chiar si daca s-ar dovedi in instanta ca raportarea este rau-intentionata, chestiune care este oricum foarte greu de demonstrat. Intrucat principala problema este legata de faptul ca in actuala legislatie companiile nu beneficiaza de un grad bun de protectie impotriva falselor avertizari, este extrem de importanta colaborarea cu specialisti experimentati in domeniu, nu doar ca raspuns in astfel de contexte, ci si in etapa de preventie a unor posibile fraude, tocmai pentru a nu se ajunge in astfel de situatii extreme“, a completat Gabriel Zgunea, CEO al Corporate Intelligence Agency.
Alexandra Padurariu, director juridic al Samsung Electronics, prezenta la aceasta editie a conferintei pentru a prezenta perspectiva companiilor din sectorul privat, a punctat: „Conformarea nu este un efort de moment, ci necesita o abordare sistematica. La Samsung am investit foarte mult in sisteme de conformitate performante si in training-ul detaliat pentru angajati. Ii informam atat cu privire la drepturile lor, cat si despre obligatiile pe care si le asuma cand decid sa faca o astfel de sesizare; mai mult, testam daca si-au insusit corect informatiile prin teste customizate post training.“
George Balaiti, Director, Directia Control, din cadrul Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal, a subliniat importanta efectuarii de training-uri in randul angajatilor: „Organizatia este atat de puternica pe cat este cea mai slaba veriga, astfel ca mereu trebuie tinut cont de angajati. Resursa umana, in lipsa training-ului, indiferent de sistemele de conformitate, poate ajunge sa aduca prejudicii imense.”
„In instrumentarea fraudelor este esential un dialog cat mai bun si mai eficient intre mediul privat si procurori, care se bazeaza substantial pe produsul de intelligence, prealabil dezvoltarii unei cauze penale”, a afirmat Marius Voineag, Procuror sef adjunct, Sectia de urmarire penala si criminalistica din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, acesta afirmand totodata ca “odata cu intrarea in vigoare a noului cod penal, organele judiciare au fost din ce in ce mai curajoase in a formula acuzatii in materie penala si fata de persoane juridice. Momentan avem in lucru un volum impresionant de dosare, cca 1.755.000 de dosare penale (o mare parte fiind din zona economico-financiara), iar 62.917 persoane fizice au fost trimise in judecata anul trecut, ceea ce arata o implicare si o deschidere fara precedent din partea autoritatilor pentru investigarea fraudele corporative”. “Avem nevoie insa si de o mai buna cooperare si deschidere din partea mediului privat, un dialog constant si constructiv in acest sens fiind foarte important”, a adaugat Marius Voineag.
„Maniera in care este abordata frauda, de la preventie, due dilligence si pana la investigatii, este cheia pentru o gestionare optima si eficienta a fiecarui caz. Ne propunem sa contribuim la dialogul cat mai constructiv dintre autoritati si mediul privat, atat prin faptul ca imbinam competentele juridice, fiscale si financiare cu cele de intelligence, cat si datorita preocuparii constante pentru a sprijini organele judiciare prin documentarea aprofundata, serioasa a fiecarui dosar”, a afirmat Alexandru Ene-Dragan.
Raluca Botea, coordonator al practicii de drept public al Noerr, a vorbit si despre un nou tip de frauda: „Frauda in procedurile de achizitii publice prin alterarea ofertei tehnice astfel sa indeplineasca, in aparenta, cerintele din caietul de sarcini este un fenomen din ce in ce mai des semnalat de companiile participante la aceste proceduri. Remediile juridice exista, insa pentru ca acestea sa fie valorificate este necesara o buna fundamentare a cazului cu care se merge in fata autoritatilor. Modalitatile de obtinere a dovezilor sunt din ce in ce mai complexe si necesita timp, in multe situatii fiind nevoie de o acoperire internationala si de o retea de experti si parteneri bine consolidata. In cazul in care nu exista dovezi temeinice, remediile legale nu vor putea fi valorificate, iar unele companii vor continua practicile inselatoare si chiar isi vor consolida pozitia pe piata.”
Un alt subiect de referinta a fost cel legat de frauda ESG. Cerintele ESG au generat, potrivit Oanei Piticas, o oportunitate foarte ridicata de frauda, indiferent daca exista sau nu obligatie de raportare non-financiara pentru companii. „Acolo unde interesul este foarte mare, oportunitatea la frauda este si mai mare – sunt bine-cunoscute investigatiile recente finalizate sau deschise mai ales in SUA impotriva unor companii care au utilizat date nereale despre verificarile ESG. Mai mult decat atat, in ceea ce priveste fondurile de investitii, rating-urile ESG utilizate nu sunt standardizate sau transparente, ceea ce vedem spre exemplu in cazul Tesla, recent exclusa din S&P index, index unde sunt insa mentionate companii din domeniul petrol si gaze.“
„Pe langa preventie si eliminarea riscurilor, scopul principal al investigarii si detectarii fraudelor ESG trebuie sa fie si acela de a garanta intr-o masura cat mai mare conformitatea cu principiile si etica ESG, pentru ca doar astfel firmele pot beneficia de avantajul major pe care respectarea normelor de ESG il confera in fata investitorilor si in fata consumatorilor finali“, a adaugat Alexandru Ene-Dragan.
„De aceea, preventia si due diligence-ul sunt cele doua elemente cheie ce trebuie avute in vedere de fiecare data cand vorbim de frauda ESG. Fara un due diligence corespunzator si aprofundat, companiile se expun unui risc imens: frauda ESG este o frauda la adresa tuturor, a investitorilor si a clientilor finali deopotriva“, a adaugat Dan Rusu, partener senior al Corporate Intelligence Agency . Un rol important in acest due dilligence il are securitatea cibernetica, care a devenit o obligatie legala, o cerinta de conformitate. „Securitatea cibernetica trebuie sa devina o componenta naturala a comportamentului nostru zilnic si este nevoie de echipe interdisciplinare care sa imbine competente tehnice si juridice pentru a face fata provocarilor din aceasta zona“, a punctat si Alexandru Dan, Coordonator al practicii de afaceri digitale al Noerr.
