Valul de modificari fiscale adus in luna noiembrie aduce cresteri de taxe in majoritatea sectoarelor economice, iar angajatorii inca isi fac calculele pentru a vedea cu cat si-au depasit bugetele in 2023, dar si pentru a construi in mod realist bugetele pentru anul 2024. Aparitia impozitului pe bunuri de lux (pentru autoturisme si cladiri rezidentiale), cresterea taxelor pentru comercializarea de produse care se incadreaza in categoria bunurilor sustenabile, precum si cresterea impozitarii pentru tichetele valorice acordate ca beneficiu angajatilor sunt doar o parte dintre modificarile care au dat peste cap calculele companiilor, arata o analiza a firmei de consultanta fiscala, audit si contabilitate Crowe Romania.”Unele companii au calculat deja impactul noilor modificari fiscale si au luat masuri concrete, cum ar fi, de exemplu, inlocuirea tichetelor de masa, pentru care a crescut taxarea, cu o masa calda pentru angajati, beneficiu cu un tratament fiscal mai avantajos. Insa pentru multe companii inca exista un sindrom al negarii, in fiecare zi apar zeci de noi intrebari, iar aceasta schimbare a regulilor in timpul jocului si lipsa de predictibilitate in domeniul fiscal pun sub semnul intrebarii noile investitii pe care companiile intentionau sa le faca in 2024”, a explicat Mitel Spataru, Tax Partner in cadrul Crowe Romania.
Crowe Romania a realizat un clasament al curiozitatilor aduse in business de noile modificari fiscale care fie au intrat in vigoare de la 1 noiembrie 2023, fie vor intra in vigoare in urmatoarea perioada:
1) A aparut impozitul pe lux: cine detine un autoturism cu o valoare de peste 75.000 de euro sau este proprietar/ co-proprietar al unei cladiri rezidentiale cu o valoare de peste 500.000 de euro va plati un impozit suplimentar de 0,3%. Acesta se calculeaza aplicand procentul de 0,3% ca diferenta intre valoarea impozabila a cladirii si pragul de 500.000 de euro. In cazul autoturismelor, 0,3% se aplica la diferenta intre valoarea impozabila a autoturismului si suma care depaseste valoarea de 75.000 de euro.
2) Cresc taxele pentru… sustenabilitate. Comercializarea produselor eco va trece la un prag de TVA de 19% din 1 ianuarie 2024 (de la 5% pana in prezent), iar livrarea si instalarea de panouri fotovoltaice si de panouri solare termice va avea TVA de 9% de anul viitor (fata de 5%, cat este in prezent). Istoric, aceste sectoare au beneficiat de un regim fiscal favorabil (inclusiv prin ajutoare de stat), iar noile modificari vor afecta semnificativ in special afacerile micilor comercianti din aceste domenii.
3) Toate microintreprinderile care depasesc venituri de 60.000 de euro pe an (echivalentul a 5.000 de euro pe luna) vor trece automat la plata impozitului pe microintreprinderi de 3% (fata de 1%, cat era pana in 2023, pentru venituri anuale de pana la 500.000 de euro).
4) Antreprenorii cu microintreprinderi din domeniile IT, HoReCa, sectorul juridic si activitati medicale vor plati impozit pe venitul microintreprinderilor de 3%, chiar daca nu depasesc venituri anuale de 60.000 de euro (echivalentul a 5.000 de euro pe luna).
5) Fiecare microintreprindere trebuie sa aiba cate cel putin 1 angajat cu norma intreaga de 8 ore/zi lucratoare, indiferent de pragul de impozitare la care se incadreaza (1% sau 3%); cine nu indeplineste aceasta conditie trece automat la impozitarea pe profit de 16%.
6) IFN-urile par sa fi scapat de taxarea suplimentara aplicata bancilor. Din 2024, bancile datoreaza suplimentar, pe langa impozitul pe profit, un procent de 2% din cifra de afaceri. Cota suplimentara de 2% se aplica in perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2025, iar de la 1 ianuarie 2026 va scadea la 1%.
7) IT-istii, constructorii si angajatii din industria agro-alimentara care doresc sa nu mai cotizeze la Pilonul 2 (sistemul de pensii private obligatorii) cu 3,75% din venituri pot sa faca asta doar in limita unui prag de 10.000 de lei brut; ce depaseste acest prag va fi impozitat automat cu 3,75% pentru Pilonul 2. Indiferent de optiunea aleasa de angajati, acestia trebuie sa trimita o declaratie pe proprie raspundere catre angajator, iar angajatorul trebuie sa pastreze aceste declaratii in dosarul fiscal al angajatilor. Atentie insa: nu exista inca o clarificare oficiala din partea autoritatilor pentru aplicarea acestor masuri in practica.
8) Se restrange plaja de aplicare a facilitatilor fiscale pentru angajatii din constructii si din industria agro-alimentara care au un cumul de functii. Facilitatile se vor aplica la un singur angajator, cel la care angajatii au functia de baza.
9) Tichetele de masa si voucherele de vacanta sunt taxate suplimentar cu 10%. Practic, pentru tichetele de masa impozitarea creste de la 10 la 20%, iar multi angajatori s-au reorientat deja spre acordarea unei mese pentru angajati in loc de tichete, pentru ca regimul fiscal e mai avantajos. In plus, angajatii si angajatorii trebuie sa opteze doar pentru un beneficiu acordat pentru vacanta: fie vouchere de vacanta, fie decontarea serviciilor de turism si cazare din concediu, pentru ca nu mai pot fi ambele scutite de impozitare.
10) In ceea ce priveste modificarile privind tranzactiile in numerar, fiecare punct de lucru al companiilor va fi tratat ca o casierie distincta. Astfel, noua lege impune limitarea numerarului in casieria companiilor la 50.000 de lei pe zi.
