IANCU GUDA: Distribuirea trimestriala a dividendelor va decapitaliza companiile

In articolul anterior am constatat ca firmele care inregistreaza venituri peste 1.000.000€ reprezinta nucleul mediului de afaceri din Romania deoarece acestea concentreaza 84% din totalul veniturilor business-ului local (desi reprezinta doar 4% din totalul firmelor active), 61% din totalul locurilor de munca si 74% din nivelul activelor imobilizate corporale. Aceste companii au inregistrat o evolutie foarte buna in ultimul deceniu: nivelul consolidat al veniturilor, profiturilor si numerarului aproape ca s-a dublat, creantele sunt colectate mai rapid iar stocurile sunt mult mai diversificate decat media inregistrata la nivelul mediului de afaceri. In ciuda acestei evolutii favorabile dezvoltarii, companiile mari manifesta o atitudine conservatoare in ultimul an. Lipsa de predictibilitate pe termen lung din cauza modificarilor dese ale taxarii muncii si a profiturilor, cresterea inflatiei si majorarea dobanzilor, precum si instabilitatea politica (in conditiile schimbarii a trei guverne in ultimul an, si tot atatia ministri in sectoarele importante ale economiei precum finante, economie, educatie, transporturi, justitie) au alimentat mult conservatorism in randul companiilor mari pe parcursul anului 2017, care au preferat sa-si amane proiectele de investitii pe termen lung in asteptarea unui cadru macroeconomic, fiscal si politic mai stabil.

In oglinda, situatia microintreprinderilor (restul companiilor care inregistreaza venituri sub 1.000.000€) s-a deteriorat in ultimul deceniu: profitabilitatea acestora este inferioara, eficienta angajatilor ramane stabila la un nivel modest, situatia de lichiditate este fragila in conditiile in care gradul de acoperire al datoriilor prin trezoreria disponibila este foarte scazut, creantele se colecteaza mai tarziu iar stocurile inregistreaza o rotatie foarte lenta. Similar cu fenomenul observat la firmele mai mari, microintreprinderile active in Romania inregistreaza o scadere a investitiilor pe termen lung pe parcursul anului 2017 si o temperare a gradului de indatorare in contextul conservatorismului de a contracta noi credite din cauza instabilitatii fiscale si politice din ultimul an.

In acest articol analizez situatia financiara a tuturor microintreprinderilor active in Romania in ultimul deceniu, si constat un fenomen care ameninta dezvoltarea sustenabila a tarii pe termen lung: cei bogati s-au imbogatit in dauna subtierii paturii de mijloc si deteriorarii situatiei financiare a celor saraci!

Companiile cu venituri sub 1.000.000€ inregistreaza o cifra de afaceri consolidata la finalul anului 2017 de 194 miliarde Lei, cu 14% mai putin comparativ cu nivelul inregistrat la finalul anului 2008, respectiv 225 miliarde Lei. Astfel, aceste firme concentreaza doar 14% din veniturile consolidate la nivelul intregului mediu de afaceri la finalul anului 2017, comparativ cu 26% la finalul anului 2008. Veniturile companiilor mici au scazut si mai mult, in contextul cresterii veniturilor companiilor mari (veniturile companiilor care inregistreaza o cifra de afaceri peste 1.000.000€ au crescut de la 640 miliarde Lei in 2008 la 1.158 miliarde Lei in anul 2017.

Polarizarea prin concentrarea veniturilor in randul firmelor mari reflecta diminuarea paturii de mijloc si scaderea competitivitatii generale a mediului de afaceri activ in Romania. Implicatiile pentru dezvoltarea stabila a tarii sunt nefavorabile, deoarece patura de mijloc are rolul de amortizare a socurilor negative pe parcursul etapelor de recesiune din ciclul economic. Mai exact, putem observa o volatilitate ridicata in perioada urmatoare in ceea ce priveste profitabilitatea companiilor, evolutia locurilor de munca, consumul si increderea consumatorului, etc.

Companiile cu venituri sub 1.000.000€ inregistreaza in ultimul deceniu o cifra de afaceri medie intre 0,11-0,13 mil. Lei pentru fiecare angajat, aproape de patru ori mai putin decat media inregistrata de companiile mari (cu venituri peste 1.000.000€) la finalul anului 2017 (acestea din urma inregistrand o dublare a eficientei muncii in ultimul deceniu).

Desi salariul mediu nominal net a crescut in aceasta perioada de la 1.700 Lei (anul 2008) la aproximativ 2.700 Lei (anul 2017), nivelul cifrei de afaceri / angajat a ramas stabil la un nivel modest in cazul microintreprinderilor. Astfel, companiile mici au avut de suferit deoarece competitivitatea scazuta a acestora a fost depasita de cele cincisprezece majorari consecutive ale salariului minim pe economie in ultimul deceniu, alimentand cresterea costurilor.

Companiile cu venituri sub 1.000.000€ au inregistrat pierderi constante in perioada 2008-2014 (pierderile totale in acest interval fiind de 57 miliarde Lei), in timp ce profiturile raportate in ultimii trei ani sunt foarte modeste (aproape 7 miliarde Lei).

Astfel, microintreprinderile active in Romania au raportat un profit consolidat total de doar 4,2 miliarde Lei pe parcursul anului 2017, respectiv 2,2% din nivelul veniturilor si la jumatate comparativ cu profitabilitatea raportata de companiile mari (care inregistreaza venituri peste 1.000.000€). Astfel, daca veniturile si profiturile sunt concentrate in randul companiilor mari, pierderile sunt generalizate la nivelul intregului mediu de afaceri (binele este concentrat, raul este dispersat).

Companiile cu venituri sub 1.000.000€ inregistreaza la finalul anului 2017 o trezorerie totala de 42 miliarde Lei, respectiv doar 11% din nivelul tuturor datoriilor si in linie cu media inregistrata in ultimul deceniu (9%-10%). Fenomenul polarizarii din mediul de afaceri (accentuarea extremelor) este vizibil din perspectiva veniturilor, profiturilor dar si a lichiditatii companiilor.

Astfel, desi 96% din firmele active in Romania sunt microintreprinderi (inregistreaza venituri sub 1.000.000€), acestea dispun de o lichiditate totala de 42 miliarde Lei la finalul anului 2017, la jumatate comparativ cu firmele care inregistreaza venituri peste 1.000.000€, desi acestea din urma reprezinta doar 4% din totalul firmelor active in Romania. In acest context, microintreprinderile sunt mult mai vulnerabile in contextul urmatoarei recesiuni prin comparatie cu situatia companiilor mari, amplificand fragilitatea paturii de mijloc.

Companiile cu venituri sub 1.000.000€ au distribuit dividende in valoare de 15 miliarde Lei in anul 2017, de 2,5 ori peste nivelul profitului inregistrat in ultimii trei ani (perioada 2015-2017). Astfel, rata de distribuire a dividendelor (dividende platite raportate la rezultatul net) a depasit 300% in anul 2017. Acest fenomen a fost cauzat de scaderea impozitului pe dividend de la 16% la 5% incepand cu anul 2016, in contextul incertitudinii privind evolutia viitoare a taxarii dividendelor. In ciuda acestui fapt, dividendelor distribuite in ultimii trei ani (21 miliarde Lei in perioada 2015-2017) depasesc doar marginal capitalizarea neta aditionala de 16 miliarde Lei din perioada 2008-2014. Cred ca aceasta evolutie reflecta dependenta mai ridicata a actionarilor microintreprinderilor de propria afacere prin comparatie cu marile companii. Totusi, cred ca distribuirea trimestriala a dividendelor va amplifica fenomenul decapitalizarii companiilor active in Romania.

In contextul accelerarii distribuirii dividendelor in ultima perioada, gradul de indatorare al microintreprinderilor la finalul anului 2017 a ramas la un nivel foarte ridicat, respectiv peste 90%, similar cu situatia din ultimii cinci ani.

Spre deosebire de acestea, companiile mari (care inregistreaza venituri peste 1.000.000€) au raportat un grad de indatorare la finalul anului 2017 de doar 44%. Astfel, microintreprinderile active in Romania dispun de un spatiu de finantare aditionala foarte redus, amplificand astfel vulnerabilitatea acestora in urmatoarea etapa de recesiune din ciclul economic.

Indiferent de nivelul veniturilor, companiile active in Romania inregistreaza o scadere a investitiilor pe termen lung pe parcursul anului 2017. Astfel, ponderea activelor imobilizate in totalul activelor la finalul anului 2017 a scazut la 41% pentru firmele cu venituri sub 1.000.000€, respectiv 44% pentru companiile cu venituri peste 1.000.000€.

Incertitudinea fiscala, instabilitatea politica si contextul impredictibil privind salarizarea muncii au alimentat mult conservatorism in randul companiilor mari pe parcursul anului 2017, care au preferat sa adopte o strategie de tipul „stai si vezi”. Bugetarea proiectelor de investitii pe termen lung a devenit foarte complicata, iar companiile trebuie sa lucreze cu scenarii multiple intr-un context impredictibil.

Microintreprinderile active in Romania inregistreaza in ultimul deceniu un nivel contabil al activelor imobilizate aproape egal cu cel al veniturilor, de doua ori mai scazut comparativ cu media inregistrata de companiile mari.

Aceasta evolutie reflecta doua aspecte importante: (1) profiturile inregistrate de microintreprinderile active in Romania (doar 2,2% la finalul anului 2017) sunt insuficiente pentru acoperirea costului de finantare a investitiilor pe termen lung (care necesita un randament al activelor de cel putin 10%); (2) ineficienta comerciala a activelor poate ascunde inregistrarea pe companie a unor active de interes personal (autoturisme scumpe peste necesarul companiei, imobile pentru locuinta cu suprapunerea sediului social sau diferite cheltuieli de interes personal care nu sunt acoperite prin dividende).

Daca in anul 2008 companiile inregistrau o durata medie de colectare a creantelor de aproximativ trei luni, indiferent de dimensiunea acestora, evolutia a fost complet radicala in urmatorii ani.

Astfel, microintreprinderile inregistreaza o extindere a termenelor de colectare a creantelor (DSO-ul ajungand la 199 de zile pe parcursul anului 2017), in timp ce companiile mari au reusit reducerea perioadei de incasare a creantelor la 69 de zile, in contextul investitiilor in managementul riscului de credit, asigurarea creantelor impotriva riscului de neincasare si intensificarea tranzactiilor de factoring pentru limitarea riscului in contextul dobanzilor scazute.

Companiile cu venituri sub 1.000.000€ au inregistrat o extindere a perioadei de stocare in ultimul deceniu. Astfel, aceste companii au raportat o rotatie medie a stocurilor de aproape trei luni pe parcursul anului 2017, comparativ cu aproape doua luni in urma cu zece ani.

Extinderea stocurilor a fost necesara in contextul intensificarii luptei comerciale cu marile companii care au acaparat o cota de piata in crestere. Totusi, rotatia lenta a stocurilor in cazul microintreprinderilor implica un cost de finantare in crestere si amplifica riscul cu perisarea sau volatilitatea pretului stocurilor respective.

Concluzionand, companiile mari active in Romania au inregistrat o evolutie foarte buna in ultimul deceniu in defavoarea microintreprinderilor. Daca firmele mari pot gestiona mai bine provocarile externe (prin know-how, stabilitatea oferita de accesul la finantare constanta si ieftina, economiile de scala care permit accesul ieftin la materia prima si obtinerea unor conditii comerciale favorabile cu partenerii de afaceri), microintreprinderile s-au dovedit foarte vulnerabile in ultimul deceniu: profitabilitatea acestora este inferioara, eficienta angajatilor ramane stabila la un nivel modest, situatia de lichiditate este fragila in conditiile in care gradul de acoperire al datoriilor prin trezoreria disponibila este foarte scazut, creantele se colecteaza mai tarziu iar stocurile inregistreaza o rotatie foarte lenta.

Deteriorarea situatiei financiare a microintreprinderilor active in Romania are efecte nefavorabile semnificative pe termen lung, deoarece mediul de afaceri nu va beneficia la maximum de efectele pozitive pe care acestea in genereaza, respectiv:

- imbunatatirea mediului concurential—prindimensiunile lor reduse si prin numarul mare, IMM-urile au capacitatea de a stimula concurenta si slabi in general pozitiile de monopol ale marilor intreprinderi;

- individualizarea puternica a produselor si serviciilor oferite de IMM-uri si de eficienta activitatii desfasurate, ceea ce contribuie la intensificarea caracterului concurential al pietei;

- generarea celui mai mare numar de noi locuri de munca—IMM-urile creeaza un numar semnificativ de noi locuri de munca, comparativ cu cel generat de firmele mari existente deja pe piata, cu un cost de capital mai scazut, actionand ca un amortizor al fluctuatiilor de pe piata muncii si constituind cea mai importanta alternativa pentru combaterea somajului. Companiile mari au bugete restrictive cu privire la expansiunea personalului, si prefera eficientizarea si specializarea muncii prin automatizarea proceselor si retehnologizarea activelor. Spre deosebire de acestea, companiile mici promoveaza o cultura organizationala foarte antreprenoriala, cu personal plurivalent foarte flexibil si dinamic. Acest mediu este ideal pentru integrarea tinerilor in practica si dezvoltarea spiritului antreprenorial, deoarece un an de experienta intr-o microintreprindere poate fi valorificat mai bine decat 2-3 ani de experienta intr-o multinationala;

- receptivitatea sporita la nevoile pietei datorita contactului nemijlocit cu aceasta, rezultand astfel o mai buna adaptare a ofertei lor la cerintele clientilor. Prin flexibilitatea lor specifica, capacitatea de inovare, viteza mare de reactie, IMM-urile tind sa devina singurele intreprinderi compatibile cu un mediu tot mai dinamic si complex.