Noua taxa pe cifra de afaceri nu este in linie cu bunele practici si ar trebui sa fie reconsiderata si este nevoie de noi reforme ale taxelor, care sa includa eficientizarea TVA si a impozitelor pe veniturile personale, pentru a pune deficitul fiscal pe o traiectorie sustenabila pe termen mediu, arata, vineri, Fondul Monetar International care a publicat concluziile in urma consultarilor cu Romania din aceasta toamna, informeaza Agerpres.Totodata, expertii institutiei financiare internationale considera ca ar trebui sa se acorde atentie reintroducerii impozitului progresiv.
"Recent adoptatul pachet fiscal ofera o imbunatatire binevenita a politicii fiscale si ar trebui sa ajute la reducerea deficitului fiscal in 2024; insa va fi nevoie de noi masuri. In special, reducerea anumitor scutiri de taxe este un pas inainte. Cu toate acestea, noua taxa pe cifra de afaceri nu este in linie cu bunele practici si ar trebui sa fie reconsiderata. Mai mult, este nevoie de noi reforme ale taxelor, pentru a strange venituri suplimentare de cel putin 2% din PIB peste castigurile recentului pachet fiscal, pentru a pune deficitul fiscal pe o traiectorie sustenabila pe termen mediu. Eficientizarea TVA si a taxelor pe veniturile personale (inclusiv inchiderea exceptiilor si eliminarea privilegiilor fiscale) ar trebui sa fie elemente cheie al unei astfel de reforme. Dupa ce aceasta se va realiza, ar trebui sa se acorde atentie reintroducerii impozitului progresiv", precizeaza FMI.
In contextul in care pozitia fiscala slaba face Romania vulnerabila, oficialii Fondului Monetar International au subliniat ca rezolvarea problemei deficitului bugetar structural este o prioritate cheie si in acest context este nevoie de noi eforturi pentru a imbunatati eficienta cheltuielilor si colectarea taxelor.
Membrii boardului FMI subliniaza ca taxele si politicile de cheltuieli trebuie sa devina mai predictibile. "Anuntarea in avans a noilor reforme fiscale va ajuta campaniile si gospodariile sa se adapteze la aceste modificari. Cheltuielile cu pensiile si salariile din sectorul public ar trebui sa fie puse pe o traiectorie sustenabila bazata pe o formula de calcul...Noua lege a pensiilor ar ajuta la reducerea cheltuielilor pe termen lung dar costurile fiscale initiale ar putea pune in pericol eforturile de reducere a deficitului in urmatorii ani. Este nevoie de o implementare prudenta pentru a evita acest risc", precizeaza FMI.
De asemenea, FMI subliniaza ca progresele cu tranzitia verde a economiei romanesti sunt vitale. Reducerea emisiilor poluante in linie cu tintele UE va fi dificila chiar daca productia de electricitate a Romaniei este deja dominata de surse cu emisii reduse de carbon. In special emisiile din sectoarele transporturi si locuinte vor fi dificil de redus, pentru ca vor necesita atat investitii mari si bine coordonate dar si politici care sa contracareze impactul social al tranzitiei. "Potentialul mare al Romaniei pentru energii regenerabila ofera oportunitati importante pentru a beneficia de decarbonizare si a deveni mai competitiva", se arata in comunicatul FMI.
Potrivit institutiei financiare internationale, cresterea economiei romanesti ar urma sa inregistreze o revenire modesta in 2024 si sa revina la ritmul sau potential de crestere pe termen mediu dar exista riscuri semnificative. Escaladarea razboiului din Ucraina, o noua incetinire a activitatii in Europa sau o incetinire abrupta la nivel mondial ar putea afecta cresterea si fluxurile de capital pe pietele emergente. De asemenea, o crestere solida prelungita a salariilor in Romania ar putea amana preconizata scadere a inflatiei de baza. In sfarsit, calendarul electoral ar putea face consolidarea fiscala si reformele structurale dificil de realizat in 2024.
Pachetul de masuri fiscale pentru care Guvernul si-a asumat raspunderea in Parlament in luna septembrie a acestui an prevede introducerea, de la 1 ianuarie 2024, a unui impozit minim de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu venituri de peste 50 milioane euro, a unui impozit suplimentar pentru banci de 2% pe cifra de afaceri in 2024 si 2025 si a unui impozit suplimentar de 0,5% din cifra de afaceri pentru companiile mari din sectorul de petrol si gaze, cu afaceri de peste 50 milioane euro.
O misiune FMI, condusa de Jan Kees Martijn, a vizitat Romania in perioada 22 septembrie - 4 octombrie pentru consultari cu autoritatile de la Bucuresti in baza Articolului IV din Statutul FMI.
In prezent, Romania nu are in derulare un acord de finantare cu Fondul Monetar International, insa institutia financiara evalueaza anual evolutia economiei romanesti, in baza consultarilor pe Articolul IV.
Consultarile constituie un exercitiu de supraveghere care este obligatoriu pentru toate statele membre. Scopul consultarilor in baza Articolului IV este examinarea situatiei financiare si economice la nivel national si formularea unor recomandari generale referitoare la politicile monetare, politicile financiare si economice de urmat pentru asigurarea stabilitatii si a unei evolutii pozitive la nivelul economiei.
