Sistemul utilizat pentru finantarea bugetului Uniunii Europene nu a mai facut obiectul unei reforme majore din 1988. Modificarile propuse recent cu privire la modalitatile de colectare a veniturilor UE, care vor asigura egalitatea de tratament a statelor membre, reprezinta, in general, un pas in directia buna, dar mai pot fi aduse imbunatatiri. Aceasta este principala concluzie a Curtii de Conturi Europene, al carei aviz privind o propunere de revizuire a procedurilor de colectare a veniturilorUE a fost publicat.Exista treisurse principale de venituri pentru bugetul Uniunii Europene: resursele proprii traditionale (RPT), o resursa proprie bazata pe venitul national brut (VNB) al statelor membre si o alta resursa bazata pe taxa pe valoarea adaugata (TVA). In 2021, sistemul de finantare a UE a fost reformat, cu unele modificari la doua dintre aceste surse de venituri (RPT si contributia bazata pe TVA). De asemenea, a fost introdusa o noua resursa proprie, bazata pe deseurile de ambalaje din plastic nereciclate. Principalul act legislativ care sta la baza colectarii veniturilor UE este regulamentul privind punerea la dispozitie, pentru care Comisia Europeana a propus unele modificari. Curtea a salutat unele dintre aceste modificari, dar atrage atentia asupra domeniilor in care propunerea legislativa prezinta unele dezavantaje.
„Unele dintre propunerile de modificare referitoare la fluxurile de venituri ale UE sunt foarte judicioase”, a declarat Marek Opioła, membrul Curtii de Conturi Europene responsabil de acest aviz. „Cele care privesc modalitatile de punere la dispozitia UE a resurselor proprii vor oferi o mai mare previzibilitate pentru statele membre si vor contribui la reducerea sarcinii administrative pentru Comisia Europeana, dar alte propuneri de modificare nu sunt la fel de promitatoare. De exemplu, procedurile propuse pentru solutionarea litigiilor sunt partial diferite de normele prevazute in alte regulamente existente, ceea ce poate spori complexitatea sistemului de resurse proprii si poate afecta securitatea juridica”.
Curtea subliniaza, de asemenea, ca normele propuse pentru gestionarea sumelor nerecuperabile nu simplifica sistemul si ca nu s-a demonstrat ca acestea vor spori eficienta colectarii veniturilor. In plus, in unele cazuri, cum ar fi cel al modificarilor privind gestionarea trezoreriei, pur si simplu nu exista suficiente informatii pentru a se putea evalua beneficiul pe care il vor aduce noile norme.
In general, Curtea saluta modificarile propuse cu privire la modul in care sunt tratate platile efectuate cu intarziere de catre statele membre. Aceasta concluzioneaza ca este probabil ca modificarile respective sa duca la cresterea eficientei - desi recunoaste ca numarul cazurilor vizate in fiecare an de modificari va fi relativ mic. Curtea constata ca extinderea plafonarii dobanzilor de intarziere la cazurile mai vechi poate genera beneficii financiare pentru cateva state membre.
In avizul sau, Curtea formuleaza sugestii cu privire la modul in care ar putea fi imbunatatite modificarile aduse normelor. Ea sugereaza ca in sistemul UE ar trebui instituita o procedura unica de revizuire pentru solutionarea litigiilor dintre Comisie si statele membre in legatura cu resursele proprii. Curtea sugereaza, de asemenea, ca legiuitorii sa reanalizeze introducerea unui termen general pentru eliminarea datoriilor nerecuperabile din conturile aferente resurselor proprii traditionale.
In sfarsit, Curtea regreta ca propunerea legislativa de modificare a regulamentului privind punerea la dispozitie nu a avut in vedere fuzionarea generala a tuturor dispozitiilor in vigoare privind mecanismele UE de colectare a veniturilor, ceea ce ar face sistemul mai simplu si mai transparent.
