Intreprinderile mici si mijlocii (IMM-urile) sunt esentiale pentru economia UE, dar nu au beneficiat cu adevarat de pe urma actiunilor UE menite sa le sporeasca competitivitatea. Aceasta este concluzia la care a ajuns Curtea de Conturi Europeana intr-un raport special publicat. Fondurile UE au stimulat disponibilitatea IMM-urilor de a investi, dar impactul si eficacitatea acestora asupra competitivitatii au fost atat de limitate incat majoritatea IMMurilor sprijinite pur si simplu nu au obtinut niciun beneficiu real de pe urma sprijinului acordat de UE. Auditorii indeamna Comisia Europeana si statele membre sa utilizeze mai bine fondurile UE, astfel incat acestea sa ajute IMM-urile intr-un mod eficace.Intreprinderile mici si mijlocii reprezinta un pilon al economiei UE, intrucat ocupa aproape doua treimi (63 %) din forta de munca din Uniune si genereaza jumatate (52 %) din valoarea adaugata. Acestea se confrunta insa uneori cu dificultati atunci cand incearca sa concureze cu intreprinderi mai mari. UE dispune de politici menite sa sprijine IMM-urile, in special prin intermediul Fondului european de dezvoltare regionala (FEDR). In perioada 2014-2020, programele finantate din FEDR au alocat peste 40 de miliarde de euro pentru a imbunatati competitivitatea IMM-urilor si fonduri suplimentare ale UE au fost eliberate ca raspuns la pandemia de COVID-19, dar auditorii UE au concluzionat ca aceste sume nu au ajutat IMM-urile sa fie mult mai competitive.
„Coloana vertebrala a economiei UE, IMM-urile trebuie si merita sa fie sprijinite atunci cand isi incep si isi extind activitatile”, a declarat domnul Pietro Russo, membrul Curtii de Conturi Europene responsabil de acest audit. „Cu toate acestea, sprijinul acordat de FEDR in ultimii ani nu a adus o diferenta semnificativa in ceea ce priveste competitivitatea generala a IMM-urilor, fapt care pune la indoiala beneficiile actiunii UE in acest domeniu.”
In UE exista peste 20 de milioane de IMM-uri. S-a preconizat ca FEDR va sprijini in mod direct 800 000 dintre acestea pana la sfarsitul anului 2019. Regulamentul privind FEDR nu impunea insa statelor membre sa stabileasca strategii privind cea mai buna modalitate de crestere a competitivitatii IMM-urilor lor. In lipsa unor astfel de strategii, era dificil sa se asigure directionarea finantarii UE catre intreprinderile si zonele cu cel mai mare potential de crestere. In medie, programele FEDR au furnizat aproximativ 42 000 de euro pentru fiecare IMM beneficiar.
Aceasta cifra ascunde insa diferente semnificative intre statele membre, sumele efective variind de la aproximativ 392 000 de euro per proiect in Austria pana la mai putin de 1 000 de euro in Irlanda. Auditorii UE avertizeaza ca finantarea unui numar mare de IMM-uri poate fi problematica, deoarece proiectele la scara mica se confrunta cu riscul de a nu atinge masa critica necesara pentru a aduce o schimbare reala in ceea ce priveste competitivitatea IMM-urilor.
In practica, cea mai mare parte a fondurilor FEDR a fost alocata pentru sprijin prin intermediul unor proiecte independente care vizau IMM-uri individuale, dar auditul arata ca aceste proiecte au generat doar efecte de propagare limitate, reducand impactul global al sprijinului acordat de UE. In unele cazuri, finantarea din FEDR chiar a afectat negativ perspectivele economice ale unor IMM-uri care concurau pe aceleasi piete si care nu beneficiasera de sprijin. Auditorii observa, de asemenea, ca proiectele abordau, in general, un factor specific al competitivitatii, fara sa ia masuri pentru a asigura eficacitatea proiectelor sau pentru a raspunde nevoilor intreprinderilor intr-un sens mai larg, de exemplu necesitatea de a gasi lucratori calificati, de a face fata obstacolelor de reglementare si de a gestiona povara administrativa. In consecinta, auditorii au constatat ca unele IMM-uri au primit resurse semnificative fara a-si imbunatati competitivitatea generala.
Exista si alte elemente care au impiedicat eficacitatea sprijinului acordat de UE, afirma auditorii. Printre acestea se numara procedurile de selectie, care erau, in general, prea lipsite de ambitie si nu erau concepute pentru a acorda finantare celor mai competitive proiecte. Majoritatea propunerilor care au obtinut un punctaj minim de eligibilitate au primit finantare, fara nicio analiza comparativa sau concurenta intre cererile de finantare. Factori precum cresteri durabile ale competitivitatii sau expansiunea pietei au fost ignorati, in timp ce inovarea sau cercetarea si dezvoltarea au avut doar un impact minor asupra deciziilor. Prin urmare, fondurile UE nu au fost canalizate in primul rand catre cele mai promitatoare IMM-uri.
In sfarsit, auditorii pun sub semnul intrebarii valoarea adaugata a acestor fonduri. Ei observa ca majoritatea IMM-urilor ar fi facut oricum o investitie similara, cu sau fara finantare publica, confirmand riscul de aparitie a efectului de balast in cazul acestui tip de sprijin din partea UE, o problema asupra careia Curtea de Conturi Europeana a atras atentia in numeroase randuri.
