Piata de factoring a inregistrat o crestere record de 30%, fata de anul trecut, atingand un nivel de aproximativ 7,85 miliarde de euro, din care operatiunile de factoring intern au reprezentat 6,78 miliarde de euro, un plus de 34% fata de 2022, potrivit datelor Asociatiei Romane de Factoring (ARF).Din punct de vedere al cifrei de afaceri a companiilor care au accesat finantari de tip factoring, ponderile raman aproape relativ stabile fata de anul trecut, astfel ca societatile cu cifra de afaceri de peste 50 de milioane de euro reprezinta 41% din volumul total al creantelor cesionate prin factoring, in timp ce companiile cu cifra cuprinsa intre 5 si 50 de milioane de euro reprezinta 35%. Restul volumelor apartin companiilor cu afaceri sub 5 milioane de euro.
Din totalul creantelor cesionate la factoring intern, contributia cea mai mare (46%) este din partea companiilor din zona Bucuresti-Ilfov (3,36 miliarde euro). La polul opus se afla companiile din zona de dezvoltare Nord-Est (2% din totalul creantelor cesionate in structuri de factoring intern si de export), acestea cesionand, prin factoring, creante de 151 milioane euro, subliniaza sursa citata.
"Aportul regiunilor economice ale Romaniei la dezvoltarea pietei de factoring urmeaza cumva clasamentul acestora in functie de nivelul activitatii economice, exprimat in PIB per capita. Astfel, regiunea Bucuresti - Ilfov, care se afla in fruntea clasamentului, are un nivel de 5 ori mai ridicat decat zona de nord-est a tarii, iar in ceea ce priveste factoringul, volumele administrate prin factoring sunt chiar de peste 20 de ori mai mari", a declarat Bogdan Rosu, presedinte ARF.
FMGC si piata de de autovehicule si utilaje genereaza cea mai mare cerere
In ceea ce priveste profilarea pietei de factoring pe sectoare, FMCG a recuperat din diferenta inregistrata anterior fata de sectorul "Metale, Chimicale, Apa, Reciclare", la nivelul general al pietei, ambele segmente avand o contributie de peste 17% (echivalentul a peste 1,3 miliarde euro). Daca in cazul factoringului intern, FMCG este primul contributor, cu 18%, in timp ce "Metale, Chimicale, Apa, Reciclare" aduce doar 11% din aceste volume, in cadrul tranzactiilor de export rolurile sunt inversate, FMCG contribuind cu doar 8%, de aproximativ 8 ori mai putin decat "Metale, Chimicale, Apa, Reciclare".
In materie de sume absolute, cresterile cele mai importante au fost inregistrate de Energie (+237%), Produse farmaceutice, sanatate si asistenta sociala (+95%) si "Agricultura, pescuit, produse alimentare" (+63%).
Top al domeniilor care au accesat finantari de factoring intern in 2022, din punct de vedere valoric:
- FMCG - bunuri de larg consum: 1,2 miliarde euro;
- Autovehicule, utilaje, echipamente: 866 milioane euro;
- Electronice, informatii si telecomunicatii: 847 milioane euro;
- Metale, chimicale, apa, reciclare: 735 milioane euro;
- Energie: 770 milioane euro;
- Silvicultura, prelucrare lemn, constructii: 633 milioane euro;
- Agricultura, pescuit, produse alimentare: 493 milioane euro;
- Transport si depozitare: 244 milioane euro;
- Produse farmaceutice, sanatate si asistenta sociala: 185 milioane euro.
Contributie de 13,5% a tranzactiilor internationale
Tranzactiile internationale au avut o contributie combinata de 13,5%, cu o cifra totala a operatiunilor de export de 910 milioane de euro, in crestere cu 15% fata de anul anterior, in timp ce importul a atins 150 milioane euro, in crestere cu 15%.
Volumul cel mai mare de operatiuni de factoring de export a fost realizat de companiile din regiunea Sud-Vest Oltenia, cu aproximativ 278 milioane de euro. Nivelul acestor rulaje, coroborat cu numarul de companii care au accesat solutiile de factoring de export in aceasta zona (23), denota insa o concentrare puternica. La nivelul general al pietei, Bucuresti-Ilfov reprezinta 46% din totalul creantelor cesionate in structuri de factoring intern si de export si 24% din totalul companiilor care au ales aceste solutii (aderenti). In ceea ce priveste numarul aderentilor, restul regiunilor au inregistrat contributii relativ egale, intre 8% si 13%.
Intarziere medie la plata de 7 zile, in 2022
Potrivit ARF, anul trecut, intarzierea medie la plata a fost de 7 zile, in crestere de la 5 zile in 2021.
"Ne aflam intr-un context geopolitic, dar si economic, complicat. Pe fondul continuarii conflictului militar din Ucraina, ne asteptam ca volatilitatea preturilor resurselor naturale, in special petrol, gaze, dar si cereale, sa ramana un factor important in evolutia economica. Inflatia este inca la un nivel foarte ridicat, cu estimari de reducere rezervat optimiste pentru 2023, ceea ce va mentine sus nivelul dobanzii de referinta. Deficitul bugetar este foarte mare si, pentru a putea acoperi cheltuielile actuale, dar si potentialele cresteri de cheltuieli sociale, fiind an pre-electoral, nu excludem sa vedem cresteri de taxe anul acesta. Pe de alta parte, daca reusim sa ne atingem tintele de proiecte, vom putea accesa multe oportunitati din programul PNNR, care inseamna investitii, creare de noi locuri de munca, taxe platite, deci crestere economica, companiile fiind sustinute din plin, ca in fiecare ciclu economic, de produsele de factoring", a precizat Bogdan Rosu.
