In contextul exercitiului de constructie a bugetului de stat pentru 2023, ca in fiecare an, AmCham Romania semnaleaza importanta respectarii unor principii fundamentale care trebuie sa ghideze acest proces.Perspectiva macroeconomica actuala este marcata de o serie de crize suprapuse care impun o planificare bugetara eficienta si prudenta. Deasupra radiografiei de crestere economica in anul 2022 planeaza un orizont de incertitudini, culminand cu prognosticul recesiunii in economii de referinta, precum SUA, Germania si alte state europene, in timp ce experienta ultimilor doi ani ne arata ca nu ne putem izola de socurile exogene.
In viziunea AmCham, o planificare bugetara sustenabila trebuie sa urmareasca principii si obiective strategice, precum:
1. Schimbarea paradigmei economice devine prioritatea zero intr-un context in care modelul de crestere bazat pe consum se dovedeste a fi nu doar nesanatos, ci si o vulnerabilitate. Criza preturilor la energie si inflatia galopanta, ale caror efecte se resimt cu precadere la nivelul consumului, sunt exemple elocvente, cu atat mai mult cu cat in ciuda plafonarii preturilor la energie, rata de transmisie a acestora in pretul bunurilor este una fara precedent.
2. Este incurajator ca Romania a inregistrat o continuitate a fluxurilor investitionale in perioada pandemica si post-pandemica, in pofida accelerarii inflatiei. Investitiile strategice in activitati a caror valoare adaugata va genera un efect multiplicator in economie reprezinta cheia succesului pentru o crestere sustenabila, dar si pentru adresarea uneia dintre vulnerabilitatile cronice ale Romaniei - deficitul comercial, care inregistreaza valori record.
Cresterea vertiginoasa a importurilor, dar mai ales localizarea lor in sectoare strategice in care Romania are un potential semnificativ (industria agroalimentara, energie, petrochimica etc.) este cel putin un paradox. Romania este a cincea tara ca potential agricol din UE, insa rata de import a produselor agroalimentare este alarmanta. Desi tara noastra beneficiaza de resurse considerabile si pretinde a fi “independenta energetic”, statisticile arata ca suntem un importator net de energie.
Totusi, Romania se afla intr-o conjunctura favorabila corectarii acestor dezechilibre. Auzim des in ultima perioada ca Europa plateste factura evenimentelor din Ucraina. Pe de alta parte, razboiul din Ucraina a pus regiunea Europei de Est in “lumina reflectoarelor”, iar Romania in prim plan, un prilej pentru a-si intari pozitia regionala, pe flancul estic al NATO si al Uniunii Europene, dar si pe radarul investitorilor.
3. Alaturi de imbunatatirea absorbtiei fondurilor europene, accelerarea investitiilor, va contribui atat la echilibrarea balantei comerciale, cat si la finantarea deficitului de cont curent.
Fondurile europene 2021-2027 sunt esentiale pentru economia romaneasca, un influx de capital masiv, cu conditionalitati stricte, care ne sprijina si ne responsabilizeaza in directia implementarii reformelor si proiectelor de anvergura care vor sustine eforturile de convergenta cu celelalte economii din regiune. Miza Planului National de Redresare si Rezilienta (PNRR) trascede orizontul celor patru ani ramasi pentru implementare si este o sansa istorica pentru asezarea Romaniei pe o traiectorie de dezvoltare si prosperitate sustenabile.
4. Consolidarea fiscal-bugetara trebuie sa ramana o prioritate. Performanta Romaniei in materie de colectare a veniturilor fiscale este demoralizanta nu doar prin raportare la media europeana (42% versus 27,3% din PIB in Romania) ci si la statele din regiune (in jur de 35% in Polonia si Ungaria, respectiv 32% in Bulgaria).
Decalajul este urias, insa solutiile sunt cunoscute, iar AmCham le-a sustinut in mod constant in dialogul cu autoritatile - digitalizarea administratiei fiscale/publice, reducerea gap-ului de TVA si combaterea evaziunii fiscale, inchiderea portitelor de optimizare fiscala care lasa loc de abuzuri si reasezarea sistemului fiscal pe baze echitabile si stimulative. Balanta inclina in functie de vointa la nivel politic. Sa nu uitam ca avem si un jalon in PNRR pentru cresterea colectarii ca procent din PIB!
5. Politica fiscala si politica monetara ar trebui sa functioneze in tandem si sa se ralieze unei cauze comune - reducerea inflatiei, in caz contrar aceasta se va prelungi, in timp ce costurile ameliorarii ei vor creste. Nu este viabil sa sustinem o politica monetara restrictiva pentru a raspunde unui soc de oferta, in paralel cu o politica fiscala expansionista care alimenteaza un exces de cerere, si implicit presiunea inflationista.
Constructia bugetului pentru anul 2023 se intrevede a fi un exercitiu complex, insa executia va fi o provocare si mai mare. Pe fondul unui an preelectoral, va fi important sa nu cadem prada tentatiei masurilor populiste pe termen scurt, lipsite de fundament economic, care pot avea efecte adverse pe termen mediu si lung. In mod istoric, nota de plata pentru astfel de “artificii” s-a tradus intr-o factura pe care am decontat-o cu totii la nivelul societatii.
