.jpg)
Esecul Silicon Valley Bank (SVB) cauzat de optiunile slabe de gestionare a riscurilor subliniaza, de asemenea, si provocarile macroeconomice generale ale bancilor care, din cauza politicii monetare restrictive elimina, in esenta, diversificarea . SVB a fost simbolul riscului de tip „wrong-way” acceptand depozite foarte mari de la start-up-uri si utilizand capitalul social al partilor afiliate in aceste intreprinderi nou-infiintate pentru a colateraliza imprumuturile si a investit fonduri in exces in titluri garantate cu ipoteci. In urma esecului SVB, analistii Allianz Trade se asteapta ca bancile sa devina si mai conservatoare in ceea ce priveste creditarea.Ceea ce a inceput ca o criza a energiei si a inflatiei ar putea evolua in cele din urma intr-o criza a creditelor, deoarece inasprirea rapida a politicii monetare ar putea crea dislocari pe pietele de finantare si ar putea creste presiunea asupra bancilor cu decalaje tot mai mari intre active si pasive. In cazul SUA, actualul pansament discretionar de protectie cuprinzatoare a deponentilor a consolidat increderea, dar implica de asemenea, potentiale constrangeri fiscale in cazul in care mai multe banci vor fi testate de catre piete in ceea ce priveste pierderile nerealizate din detinerile de titluri cu venit fix. Cu toate acestea, preocuparile legate de Credit Suisse, unul dintre dealerii principali ai Fed, subliniaza faptul ca riscul unei propagari in toata regula ramane. Situatia de pe piata a ramas inainte ca banca sa anunte ca va imprumuta pana la 50 de miliarde de franci elvetieni de la Banca Nationala a Elvetiei in cadrul unei facilitati de imprumut acoperit si a unei facilitati de lichiditate pe termen scurt.
In ultimii zece ani, la nivelul sectorului bancar European au fost realizate imbunatatiri semnificative, in vederea atenuarii unor potentiale efecte de propagare ale falimentului Silicon Valley Bank. Daca ne raportam la cele mai mari banci din zona euro (cu active totale de 80% din PIB-ul regiunii) sectorul bancar se afla intr-o stare mult mai buna in prezent, comparativ cu anul 2015, datorita unor reglementari si a unor sisteme de verificare mai eficiente si mai consecvente.
Creditele neperformante (NPL) au scazut la mai putin de 3% din portofoliul de credite (de la peste 7%), in timp ce rata medie a capitalului comun de rang 1 (CET1) a crescut cu peste 2 puncte procentuale, apropiindu-se acum de capitalizarea celorlalti jucatori din SUA. De asemenea, lichiditatea s-a imbunatatit, rata de acoperire inregistrand o crestere de la 125% in 2015 la 150% in 2022, cu mult peste minimul de reglementare de 100%. Cu toate acestea, marile banci americane sunt, in medie, inca mai profitabile, cu o rentabilitate a capitalului propriu (RoE) mai mare cu 3 puncte procentuale. Acest lucru se vede si in preturile de pe piata unde, raportul care masoara evaluarea de piata a unei companii in raport cu valoarea sa contabila (PtB) a fost in mod constant mai mare in SUA. Specialistii Allianz Trade au extins esantionul pentru a include si bancile mai mici din Europa, care s-au dovedit a fi, in general, mai puternice.
Bancile Europene si-au invatat lectia din cauza crizei datoriilor suverane din zona euro. Cu toate acestea, unele tari raman, in continuare expuse la riscul suveran, cu banci care detin numeroase titluri de creanta nationala din cauza nevoii bancilor de a dispune de active lichide. Astfel, riscurile sesiunilor repetate de feedback se pot materializa in doua directii: atunci cand problemele sectorului bancar se traduc in costuri fiscale si atunci cand pretul datoriei suverane afecteaza acumularile de titluri de stat ale bancilor in bilanturile acestora.
”Sectorul bancar din Romania ramane solid, intr-o situatie mult mai favorabila decat in perioada 2008-2009. Rata creditelor neperformante a atins un minim istoric de 2.65% la finalul lunii februarie 2023 fata de maximele de acum 9-10 ani cand oscila in zone cuprinse intre 15-22%. In acelasi timp, ratele de solvabilitate sunt semnificativ mai bune fata de acum un deceniu, fara a mai vorbi de perioada crizei din 2008-2009. Intr-adevar, panta ascendenta a profiturilor obtinute de majoritatea bancilor comerciale in ultimii ani, datorata atat cresterii creditarii cat si unor dobanzi in crestere ar putea schimba directia in perioada urmatoare. Performantele companiilor imprumutate resimt deja presiunea dobanzilor in crestere si a inflatiei asupra profiturilor si a lichiditatii, reflectate atat in cresterea numarului de insolvente cat si a intarzierilor la platile catre furnizori.”, puncteaza Mihai Chipirliu, CFA Risk Director, Allianz Trade
Desi estimarile initiale pentru Romania indicau o potentiala scadere a dobanzilor de referinta in a doua parte a acestui an, pe masura ce inflatia isi pierde din putere, analistii Allianz Trade sunt rezervati in privinta acestui scenariu, cel putin pentru anul in curs. Nivelul inflatiei va fi influentat de un efect de baza substantial fata de a doua parte a anului trecut si ar putea decelera chiar si usor sub 10% in anumite luni - in absenta unor altor socuri majore la nivel global. Este totusi putin probabil sa asistam la o scadere accelerata a preturilor pe termen scurt in conditiile mentinerii tensiunilor geopolitice si sociale, a exigentelor legate de trecerea la energia verde si la o economie sustenabila.
In prezent, uniunea bancara se bazeaza pe doi piloni: mecanismul unic de supraveghere (SSM) si mecanismul unic de rezolutie (SRM). Mecanismul unic de supraveghere este format din BCE si autoritatile nationale de supraveghere. In esenta, acesta este un sistem de supraveghere bancara coerenta in Europa, care vizeaza siguranta si soliditatea sistemului bancar al UE sporind integrarea si stabilitatea financiara. Mecanismul unic de rezolutie cuprinde comitetul unic de rezolutie (SRB), autoritatea centrala de rezolutie din cadrul UB (uniunii bancare) si autoritatile nationale de rezolutie.
Atat pentru rezerva Federala a Statelor Unite, cat si, intr-o masura mai mica, pentru BCE, preocuparile legate de stabilitatea financiara ar putea complica raportul deja dificil dintre inflatia si cresterea in stabilirea ratelor de politica monetara in urmatoarele cateva luni. Fed se afla intr-o pozitie aparent dificila, fiind prinsa intre cele doua obiective principale ale sale: stabilitatea financiara si stabilitatea preturilor. Presiunile asupra preturilor raman in continuare ridicate, raportul recent privind IPC din februarie fiind cel care arata ca ritmul de crestere lunara a preturilor de baza nu incetineste (+0,5% m/m, in conformitate cu media de la jumatatea anului 2021). Pe de alta parte, randamentele mai scazute ale obligatiunilor si potentiala injectie de lichiditati de catre Fed ar putea relaxa conditiile financiare.
In general, conditiile de finantare nu au evoluat prea mult, dar pozitia Fed s-a relaxat din cauza asteptarilor mai scazute privind randamentele obligatiunilor pe termen scurt. De la dezastrul SVB, conditiile financiare din SUA, masurate prin diferiti indici ai conditiilor financiare (FCI), nu au evoluat prea mult: preturile mai mici ale actiunilor si inasprirea marjelor de credit au fost in general compensate de scaderea randamentelor obligatiunilor. Cu toate acestea, pozitia Fed s-a relaxat destul de vizibil, deoarece pietele au redus asteptarile de majorare a ratei dobanzii pentru fondurile Fed.
Cu toate acestea, esecul SVB va restrange cel mai probabil si mai mult oferta de credite, va comprima cererea si va ajuta Fed sa reduca inflatia. Cel mai recent sondaj de opinie al ofiterilor principali de credite (T4 2022) a aratat o inasprire accentuata a standardelor de creditare pentru toate tipurile de produse. In ceea ce priveste piata imobiliara, retragerea fluxurilor de noi imprumuturi ipotecare genereaza cresterea preturilor proprietatilor imobiliare, cu probabile efecte negative asupra consumului gospodariilor. Este probabil ca bancile americane sa inaspreasca in continuare standardele de creditare pentru a pastra capitalul si a crea rezerve de lichiditate.
Pietele au trecut rapid la o repozitionare de risc. In ciuda unei reajustari a cresterii dupa cea mai recenta imprimare a IPC din SUA, pietele au reevaluat acum un scenariu care a luat in considerare inflatia pe termen scurt, pe masura ce presiunile continua sa creasca. In timp ce o criza financiara nu este asteptata, incertitudinea si volatilitatea vor continua sa influenteze performanta pietei cel putin pe termen scurt, ceea ce face dificila pozitionarea. Socurile pietei, cauzate de esecul SVB au condus la o reevaluare completa a traiectoriei Fed din 2023 - pietele se asteapta ca fondurile Fed sa ramana in general neschimbate anul acesta. In zona euro, efectele de propagare limitate au determinat pietele sa reduca cu 50bps de dolari din cei 125bps de cresteri ale ratei dobanzii preconizate in urma cu o saptamana.
Preocuparile legate de starea de sanatate a sectorului bancar domina deja pietele. Swapurile pe riscul de nerambursare a creditelor bancare (CDS) reflecta acum o perspectiva mult mai slaba fata de acum o saptamana, dar nu atesta o crestere a riscului de criza finaciara datorata vulnerabilitatilor structurale din sectorul bancar american. Cresterea de la o saptamana la alta a marjei medii a CDS-urilor bancare din SUA cu 30 de puncte de baza, pana la 90 de puncte de baza, este mare si agresiva, dar reprezinta totusi doar un sfert din nivelul atins in timpul crizei financiare din 2008. De cealalta parte a Atlanticului, si in special datorita reglementarilor bancare mai stricte, CDS ale bancilor din zona euro si din Regatul Unit au ramas neschimbate, ceea ce sugereaza ca efectele de propagare ale SVB si ale altor banci americane mai mici au fost limitate.
Asteptarile privind rata dobanzii de politica monetara pe termen scurt au scazut si mai mult. Cu toate acestea, modificarile diferite ale curbelor din SUA si din zona euro reflecta inca o data efectele de propagare limitate. In Statele Unite, pietele estimeaza in prezent un pivot de politica mai agresiv (de exemplu, panta de 10 ani-2 ani a crescut de la -110 puncte de baza la -60 puncte de baza) o miscare care tinde sa fie asociata cu un mediu recesionist iminent. In paralel, curba randamentelor din zona euro a inregistrat un trend descendent sugerand presiuni recesioniste mai reduse.
