Incidentele cibernetice si riscurile privind intreruperea activitatii sunt cele mai mari preocupari ale companiilor, pentru al doilea an consecutiv, potrivit editiei din acest an a Allianz Risk Barometer.Cu toate acestea, evolutiile macroeconomice – inflatia, volatilitatea pietei financiare si o recesiune iminenta (in urcare de pe locul 10 pe locul 3, comparativ cu anul precedent), dar si impactul crizei energetice (o noua intrare, pe locul 4) – sunt amenintarile la adresa companiilor care au avut cea mai rapida dinamica. In acelasi timp, riscurile legate de consecintele economice si politice ale lumii post-pandemice si ale razboiului din Ucraina se mentin.
Astfel de preocupari presante necesita actiuni imediate din partea companiilor si explica de ce atat catastrofele naturale (locul 6 in 2023 vs. locul 3 in 2022), cat si schimbarile climatice (locul 7 in 2023 vs. locul 6 in 2022) scad in clasamentul anual, la fel ca si pandemia (locul 13 in 2023 vs. locul 4 in 2022), in contextul in care vaccinurile au pus capat intreruperilor de activitate si restrictiilor. Riscurile politice reprezinta o noua intrare in top 10 riscuri globale pe locul 10, in timp ce deficitul de forta de munca calificata urca pe locul 8. Schimbarile legislative raman un risc cheie si ocupa locul 5, in timp ce incendiile/exploziile coboara doua pozitii, pana pe locul 9.
In Romania, principalele trei riscuri sunt cele legate de criza energetica (locul 1, intrare noua, direct pe primul loc), riscurile macroecomice, legate de inflatie si mediul economic (in crestere cu 10% fata de anul trecut), respectiv riscurile legate de modificari ale legislatiei si ale reglementarilor (in crestere cu 5% fata de anul trecut). Se mai remarca intrarea in topul primelor zece ingrijorari a riscului de frauda si coruptie (locul 9) si a riscului privind insuficienta fortei de munca calificate (locul 10).
Allianz Risk Barometer este un clasament anual al riscurilor la adresa companiilor, realizat de Allianz Global Corporate & Specialty (AGCS), parte a Grupului Allianz, impreuna cu alte entitati ale grupului, care sintetizeaza viziunea a 2.712 de experti in managementul riscului din 94 de tari si teritorii, inclusiv directori generali, manageri de risc, brokeri si experti in asigurari. Barometrul se afla acum la cea de-a 12-a editie.
„Pentru al doilea an consecutiv, Allianz Risk Barometer arata ca preocuparile cele mai mari ale companiilor sunt cele legate de cresterea riscurilor cibernetice si de posibile intreruperi ale activitatii. In acelasi timp, companiile vad inflatia, o recesiune iminenta si criza energetica drept amenintari imediate pentru afacerile lor. Companiile – in Europa si in special in SUA – sunt ingrijorate de „permacriza” actuala, respectiv de consecintele pe termen lung ale pandemiei combinate cu impactul economic si politic al razboiului in desfasurare din Ucraina. Este un test de stres pentru rezilienta companiilor. Vestea buna este ca, in calitate de asigurator, vedem imbunatatiri continue in randul multor clienti, in special in ceea ce priveste imbunatatirea lanturilor de aprovizionare, imbunatatirea planificarii continuitatii afacerii si consolidarea controalelor cibernetice. Masurile pentru consolidarea rezilientei si pentru reducea riscurilor sunt acum in centrul atentiei companiilor”, a declarat Joachim Mueller, CEO al AGCS.
Pericolele si perturbari digitale
Incidentele cibernetice, cum sunt intreruperile IT, atacurile ransomware sau bresele de securitate, reprezinta cel mai important risc la nivel global pentru al doilea an consecutiv. De asemenea, incidentele cibernetice se situeaza ca amenintarea principala in 19 tari, printre care Canada, Franta, Japonia, India si Marea Britanie. Acestea sunt riscurile de care companiile mici (venituri anuale de 250 mil. de dolari) sunt cel mai ingrijorate.
“Pentru multe companii amenintarea din spatiul cibernetic este mai mare ca niciodata, iar solicitarile privind asigurarile cibernetice raman la un nivel ridicat. Companiile mari s-au obisnuit sa fie vizate, iar cele cu o securitate cibernetica adecvata sunt capabile sa respinga cele mai multe atacuri mai eficient. Din ce in ce mai multe intreprinderi mici si mijlocii sunt, de asemenea, afectate. Acestea tind sa-si subestimeze expunerea si trebuie sa investeasca continuu in consolidarea cadrului lor de control cibernetic”, spune Shanil Williams, membru al Consiliului de Conducere al AGCS si Chief Underwriting Officer Corporate, responsabil pentru activitatea de subscriere pe segmentul cibernetic.
Potrivit Centrului de Competente Cibernetice al Allianz, frecventa atacurilor ransomware ramane ridicata in 2023, in timp ce costul mediu al unei brese de securitate este la un nivel record, de 4,35 mil. de dolari, si se estimeaza sa depaseasca 5 mil. de dolari in 2023. Conflictul din Ucraina si tensiunile geopolitice sporesc riscul unui atac cibernetic pe scara larga din partea actorilor sponsorizati de stat. In plus, exista, de asemenea, o lipsa tot mai mare de profesionisti in domeniul securitatii cibernetice, ceea ce creste provocarile privind imbunatatirea securitatii.
Pentru companiile din multe tari, 2023 va fi probabil un alt an de riscuri sporite la adresa activitatii, deoarece multe modele de afaceri sunt vulnerabile la socuri si schimbari bruste, care, la randul lor, au impact asupra profiturilor si veniturilor. Clasandu-se pe locul 2 la nivel global, riscul de intrerupere a activitatii este principala amenintare in tari precum Brazilia, Germania, Mexic, Olanda, Singapore, Singapore, Coreea de Sud, Suedia si SUA.
Cauzele care pot genera intreruperi ale activitatii sunt diverse. Securitatea cibernetica este cea de care companiile se tem cel mai mult (45% dintre raspunsuri); a doua cauza cea mai importanta este criza energetica (35%), urmata de catastrofele naturale (31%).
Costul ridicat al energiei a fortat unele industrii mari consumatoare de energie sa utilizeze energia mai eficient, sa mute productia in locatii alternative sau chiar sa ia in considerare inchideri temporare. Deficitul rezultat ameninta sa provoace perturbari ale aprovizionarii intr-o serie de industrii critice din Europa, cum sunt industria alimentara, agricultura, industria chimica, industria farmaceutica, constructiile si productia industriala, desi iarna mai calda din Europa si stabilizarea pretului gazelor contribuie la usurarea situatiei energetice.
Posibila recesiune globala este o alta sursa probabila de perturbari in 2023, cu un potential de faliment si insolventa pe segmentul furnizorilor, ceea ce reprezinta o preocupare deosebita pentru companiile cu furnizori critici unici sau limitati. Potrivit Allianz Trade, insolventele companiilor globale vor creste semnificativ in 2023: +19%.
Economia, intr-o stare dificila
Evolutiile macroeconomice, cum ar fi inflatia sau volatilitatea pietelor economice si financiare, se situeaza pe locul al treilea in topul riscurilor pentru companii la nivel global in 2023, in urcare de pe locul 10 in 2022. Este prima data cand acest risc apare in top trei riscuri in ultimii zece ani.
Toate cele trei zone economice majore – Statele Unite (SUA), China si Europa – se afla intr-o stare cu potential de criza. Inflatia este o preocupare in mod deosebit, deoarece erodeaza marjele de profitabilitate ale multor companii. Ca si economia reala, pietele financiare se confrunta cu un an dificil, deoarece bancile centrale dreneaza excesul de lichiditate la nivel de sistem, iar volumele de tranzactionare, chiar si pe pietele istoric lichide, scad.
„Anul 2023 va fi dificil. In termeni pur economici, 2023 va fi probabil un an despre care multe gospodarii si companii nu isi vor dori sa isi mai aminteasca. Cu toate acestea, nu exista niciun motiv de disperare”, spune Ludovic Subran, economist-sef la Allianz. „In primul rand, redresarea ratelor dobanzilor este un ajutor pentru milioane de deponenti. Perspectivele pe termen mediu sunt, de asemenea, mult mai luminoase, in ciuda – sau mai degraba din cauza – crizei energetice. Consecintele, dincolo de recesiunea preconizata in 2023, devin deja clare: o transformare fortata a economiei in directia decarbonizarii, precum si o constientizare sporita a riscurilor in randul societatii, care va contribui la rezilienta sociala si economica.”
Riscuri in crestere si riscuri in scadere
Criza energetica este riscul cu cea mai mare crestere, potrivit Allianz Risk Barometer. Acesta apare pentru prima data pe locul 4 in analiza riscurilor globale. In cazul multor tari europene, unele industrii, cum ar fi productia chimica, cea de ingrasaminte, sticla si aluminiu, se pot baza pe o singura sursa de energie – gazul rusesc. Prin urmare, sunt vulnerabile la intreruperea aprovizionarii cu energie sau la cresterea preturilor. Daca astfel de industrii de baza se confrunta cu dificultati, repercusiunile pot fi resimtite si mai mult in lantul valoric in alte sectoare. Potrivit Allianz Trade, criza energetica va ramane cel mai mare soc la adresa profitabilitatii pentru tarile europene, in special.
La nivelurile actuale, preturile la energie ar putea sterge profiturile majoritatii corporatiilor non-financiare, intrucat puterea de negociere a preturilor scade, pe fondul incetinirii cererii.
Avand in vedere faptul ca 2022 a fost un alt an de turbulente, cu conflicte si tulburari civile, care au dominat stirile, riscurile politice si violenta reprezinta o noua intrare in topul riscurilor, pe locul 10. Pe langa preocuparile legate de razboi, companiile mai sunt ingrijorate de posibile greve, revolte si activitati de agitatie civila, pe masura ce costul vietii devine mai mare, in mai multe tari.
Desi au coborat in top de la an la an, catastrofele naturale (19%) si schimbarile climatice (17%) raman preocupari majore pentru companii. Intr-un an care a inclus Uraganul Ian, una dintre cele mai puternice furtuni inregistrate in SUA, valuri de caldura, secete si furtuni in intreaga lume, respectiv peste 100 de miliarde de dolari pierderi asigurate, catastrofele naturale se situeaza in continuare in primele sapte riscuri globale. Pentru informatii suplimentare, click aici!
