Pe fondul aparitiei noii legislatii privind criza financiara si insolventa unitatilor administrativ-teritoriale (UAT), respectiv prin intrarea in vigoare a OUG nr. 46/2013, mediul de afaceri – si implicit companiile din ramura de constructii, implicate in contracte cu acesti ordonatori principali de credite – isi arata interesul in ceea ce priveste posibilitatea autoritatilor locale de a reesalona sau de a sterge o parte din datoriile acumulate. Din pacate, dezechilibrele economice ale UAT sunt grave, dupa cum reiese si dintr-un studiu realizat recent de Institutul pentru Politici Publice (IPP). Conform documentului, doar 10% din localitatile din Romania isi permit actualmente sa acopere integral din venituri proprii (impozite si taxe locale) cheltuielile de functionare (care se ridica, in medie, la aproximativ un milion lei pe an pentru o comuna). „Nivelul colectarii taxelor si impozitelor ramane foarte mic in Romania, iar perspectiva nu este deloc imbucuratoare, nici macar la nivelul municipiilor mari. In resedintele de judet se colecteaza, in medie, aproape 70% din taxe si impozite, cu un nivel mediu de 200 de lei pe locuitor (cea mai slaba rata de colectare fiind - din cifrele oficiale cuantificate de IPP - la Drobeta-Turnu Severin, Slobozia si Timisoara), 53% - la orase si numai 30% - la comune. Doar cateva judete/localitati din Romania se afla peste media nationala (67%) in ceea ce priveste ponderea veniturilor provenind din taxe si impozite in totalul veniturilor localitatii – si anume: municipiile din judetele Timis, Sibiu si Prahova, respectiv orasele din judetele Arges, Ilfov si Constanta. Cateva zeci de localitati din Romania, peste jumatate aflate in regiunea de Nord - Est a tarii (mai ales in Vaslui, Botosani, Suceava si Neamt), nu isi acopera in prezent decat un sfert din cheltuielile administrative. Doar 50 de lei pe locuitor reprezinta valoarea medie a veniturilor proprii (provenind din taxe si impozite locale) in unele dintre aceste comune, in timp ce altele colecteaza si de 20 de ori mai mult (de exemplu, in judetele Arad sau Timis). Aceasta stare de fapt nu impiedica, insa, comunele sarace sa efectueze cheltuieli care depasesc de sute de ori veniturile pe care sunt capabile sa le colecteze”, se arata in studiul IPP. Oficialii institutului solicita Guvernului sa opreasca finantarea localitatilor ineficiente din punct de vedere economic pana cand acestea vor fi in situatia de a decide singure (prin referendum) asupra contopirii cu localitati invecinate, diversificarii surselor de finantare etc. Evident ca, in acest context, posibilitatea ca UAT cu probleme sa intre in criza financiara si/sau in insolventa, cu avantajele unilaterale ce decurg din insusi textul ordonantei, reprezinta un factor ingrijorator si un risc pentru antreprenorii de constructii – si nu numai – ce detin, in prezent, creante asupra acestora. Dupa cum se cunoaste, autoritatile publice locale aflate in dificultate sunt obligate sa declare situatia de criza financiara sau insolventa, in caz contrar persoanele responsabile intrand sub incidenta infractiunii de bancruta simpla, care se pedepseste cu inchisoare de la trei luni la un an sau cu amenda.***
Imediat dupa promulgarea OUG nr. 46/2013, Liviu Voinea, ministru delegat pentru buget din partea Ministerului Finantelor Publice (MFP), a precizat ca, potrivit estimarii MFP, 13 comune ar putea intra in stare de insolventa, iar 50 de unitati administrativ-teritoriale s-ar afla in criza financiara. “Din 3.200 de unitati administrativ-teritoriale, 1.000 nu au deloc arierate - respectiv datorii neachitate mai vechi de 90 de zile, iar 2.000 au plati restante, dar care nu se incadreaza in categoria arieratelor, intrucat restantele sunt mai mici de 90 de zile. Anul acesta am avut un plafon de 800 milioane de lei cu care statul sa imprumute autoritatile locale, suma respectiva fiind alocata in totalitate pentru plata arieratelor. Aceasta nu este solutia cea mai buna, pentru ca ii favorizeaza tot pe cei care acumuleaza datorii. Primariile nu trebuie sa mai acumuleze datorii de acum inainte si solutia cea mai corecta este insolventa“, a precizat ministrul delegat pentru Buget. Conform oficialului guvernamental, o legislatie asemanatoare privind insolventa UAT se aplica si in alte tari, printre care se afla SUA, Marea Britanie, Germania, Ungaria si Polonia. In schimb, in opinia IPP, la nivelul Romaniei exista aproape 3.200 de localitati (mai multe decat in Polonia, care, la o populatie dubla, are 2.800 de unitati administrativ-teritoriale), in timp ce in tara noastra „resursele publice (interne si externe) sunt canalizate catre zonele ineficiente din punct de vedere economic, unde nu exista o concentrare de populatie care sa justifice impactul acestui demers”.
