Prin intermediul a trei rezolutii adoptate la 15 ianuarie 2014 de Parlamentul European (PE), legislatia privind atribuirea contractelor de interes public se va modifica substantial in toate tarile membre UE, inclusiv in Romania, mai ales ca autoritatile contractante vor fi obligate sa inlocuiasca actualul criteriu al celui mai scazut pret cu acela al celei mai avantajoase oferte din punct de vedere economic, axata pe calitatea produselor si serviciilor achizitionate, dupa cum informeaza un comunicat al PE. In schimb, Federatia Europeana a Industriei de Constructii (FIEC) sustine ca aceste masuri nu rezolva problema ofertelor ce includ preturi nerealiste (extrem de reduse fata de costul estimat de autoritatile contractante), care sunt elaborate cu rea-credinta. „Noile reguli vor inlocui Directivele 2004/18/EC si 2004/17/EC, urmand sa intre in vigoare la 20 de zile din momentul publicarii acestora in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (OJUE). Dupa acea data, statele membre vor avea la dispozitie un termen de 24 de luni pentru a implementa prevederile respective in legislatiile nationale. De la aceste prevederi legislative vor fi exceptate toate contractele de servicii (inclusiv concursurile de proiectare si arhitectura) cu o valoare mai mica de 134.000 de euro, cele pentru lucrari care se situeaza la mai putin de 5.186.000 de euro si actele ce au ca obiect achizitii pentru mediul sanitar, educational, cultural etc. plasate sub 750.000 de euro. Reglementarile s-au impus datorita faptului ca, la nivelul anului 2009, intr-o perioada de criza economica acuta, cuantumul total al licitatiilor publicate in OJUE a reprezentat circa 19% din cheltuielile totale pe plan comunitar avand ca scop efectuarea unor lucrari de interes public si/sau achizitia de bunuri si servicii. Mai mult, in acelasi an, contractele aflate sub incidenta reglementarilor UE au avut o cota de 3,6% din PIB al Uniunii, respectiv 420 miliarde euro (pentru cele 27 de state membre). Prin intermediul reglementarilor votate in PE, aspecte precum inovarea, responsabilitatea sociala si subcontractarea sunt mai clar definite, in timp ce ofertantii rau-intentionati, ce incalca legislatia sociala, a muncii si protectiei mediului sau care practica preturi anormal de reduse vor fi exclusi fara drept de apel”, a declarat raportorul PE Marc Tarabella. Potrivit oficialului belgian, toate licitatiile de interes public exigibile vor fi simplificate prin introducerea unui formular standard, denumit „European Single Procurement Document”, prin care autoritatile contractante vor fi obligate sa comunice detaliile de baza cu privire la participantii din cadrul procedurii, intregul sistem urmand sa se bazeze pe declaratii date pe propria raspundere. Ofertantul declarat castigator este singurul care va prezenta forma originala a actelor, nemaifiind conditionat de faptul ca nivelul anual al cifrei de afaceri ar trebui sa fie (ca pana in prezent) de doua ori mai mare in comparatie cu valoarea contractului.
FIEC critica ambiguitatea noii legislatii
Referindu-se la rezolutiile votate recent in PE, directorul general al Federatiei Europene a Industriei de Constructii (FIEC), Ulrich Paetzold, regreta faptul ca „institutiile UE nu au fructificat, cu aceasta ocazie, oportunitatea solutionarii transante a uneia dintre cele mai grave probleme ce greveaza licitatiile de interes public – si anume aceea a ofertantilor care practica preturi anormal de reduse, eliminand din cursa antreprenori corecti, care ofera servicii si lucrari bazate pe principiile sustenabilitatii si ale calitatii”. Astfel, in opinia oficialului FIEC, erau necesare prevederi mult mai explicite referitoare la eliminarea firmelor de rea-credinta, iar in rest celelalte masuri, ce vizeaza reducerea birocratiei in cadrul procedurilor de licitatie, constituie un demers salutar. Membrii federatiei sunt invitati ca, impreuna cu autoritatile nationale de reglementare a pietei, sa acorde o atentie maxima procesului de armonizare a noilor norme cu legislatia fiecarui stat membru, mai ales ca, printr-o transpunere eronata, se pot induce tensiuni sociale, probleme la subcontractare si intarzieri in ceea ce priveste atribuirea contractelor. „Mai mult, prin asa-numita „cooperare intre institutii publice” (metoda prin care autoritatea contractanta este incurajata sa desemneze castigator un agent economic ofertant cu capital majoritar sau partial de stat), firmele private pot fi excluse cu usurinta de la licitatii, utilizarea inadecvata a acestei proceduri ducand la aparitia competitiei neloiale si la restrangerea pietei”, avertizeaza Ulrich Paetzold.
Ghid de bune practici pentru intensificarea absorbtiei fondurilor comunitare
Comentand demersul parlamentarilor europeni, Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP) saluta adoptarea noului pachet legislativ si confirma faptul ca, pentru prima data pe plan comunitar, actualele norme stabilesc standarde comune pentru statele membre in ceea ce priveste contractele de concesiune. „In consecinta, avem in vedere, in cel mai scurt timp posibil, reconfigurarea intregului cadru legislativ national din domeniul achizitiilor publice. In acest sens, intentionam ca fiecare noua directiva sa fie transpusa in cate un act normativ cu putere de lege, pe cele trei segmente, respectiv achizitii publice clasice, achizitii efectuate de entitatile care activeaza in sectoarele apei, energiei, transporturilor si serviciilor postale, precum si atribuirea contractelor de concesiune”, precizeaza oficialii ANRMAP. Acestia au mai anuntat ca, pentru a intensifica absorbtia de catre tara noastra a fondurilor europene, au finalizat prima varianta a ghidului de bune practici in domeniul achizitiilor publice, aferent proiectelor finantate din instrumente structurale. „Documentul este structurat pe mai multe capitole si vizeaza urmatoarele tematici: definirea si clasificarea instrumentelor structurale; sistemul de management a proiectelor finantate din instrumente structurale; principiile care guverneaza achizitiile publice; reguli privind conflictul de interese, de elaborare a documentatiei de atribuire si pentru publicitate, regulament special de transparenta; procedurile de achizitie publica; atribuirea contractului de achizitie publica; elaborarea contractelor sectoriale; practica abordata de Curtea de Justitie a Uniunii Europene in materia achizitiilor publice; modul de solutionare a contestatiilor etc.”, concluzioneaza reprezentantii institutiei. Pentru a descarca noul ghid de bune practici, click aici!
