PSD-ALDE: Investitii masive in infrastructura si dezvoltarea mediului de afaceri

Programul de guvernare al coalitiei PSD-ALDE, publicat recent, prezinta o viziune destul de optimista, cu promisiuni pentru toate categoriile sociale, cu dezvoltarea investitiilor si a industriilor creative, dar si cu tinte macroeconomice inalte. Viziunea noului Guvern, ce tocmai a fost investit in functie, este redata in 171 de pagini si porneste de la premisa constituirii unei societati echilibrate, bazate pe investitii masive, reducerea taxelor si cresterea salariilor.

In linii mari, potrivit documentului, Executivul propune modificarea cotei TVA de la 20% la 18%, incepand cu 1 ianuarie 2018 si eliminarea TVA pentru vanzarile de locuinte, din publicitate si pentru inputuri in agricultura, din martie 2017.

Un alt obiectiv major al noului Guvern vizeaza continuarea proiectului de debirocratizare la nivelul administratiilor locale, prin impunerea si aplicarea unei prevederi legislative prin care, incepand cu 1 decembrie 2018, nu va mai exista nicio taxa din sistemul fiscal al Romaniei care sa nu poata fi platita online.

Conform datelor incluse in programul de guvernare, tinta Executivului este de majorare a PIB de la nivelul de 758,5 miliarde lei in 2016 la peste 1.014 miliarde lei in 2020, ceea ce ar presupune o crestere economica medie de 5,5% pe an, in urmatorii patru ani.

 

Una dintre cele mai interesante propuneri ale noului Guvern vizeaza infiintarea unui Fond Suveran de Dezvoltare si Investitii (FSDI), ce va fi alcatuit, in principal, din companiile de stat profitabile si care va avea o valoare de peste 10 miliarde euro, conform datelor din document. "Fondul se va putea folosi de veniturile din dividende ale acestor companii, precum si de veniturile provenite din emisiuni de obligatiuni sau din vanzarea de active neperformante (case de odihna, hoteluri - apartinand unor companii al caror obiect de activitate este cu totul altul). Scopul fondului va fi de a dezvolta sau construi de la zero afaceri in domenii prioritare pentru statul roman, care sa se sustina economic (deci, cu un anumit grad de profitabilitate), singur sau impreuna cu alte fonduri de investitii sau investitori privati", se arata in programul de guvernare.

Coalitia aflata la putere estimeaza ca fonduri de peste 10 miliarde euro vor intra in economia Romaniei in urmatorii patru ani prin FSDI, banii urmand a fi folositi pentru constructia de fabrici si unitati productive in agricultura si industrie, dar si pentru capitalizarea unor companii de stat, precum Tarom, CFR, Santierul Naval Constanta, CEC, Nuclearelectrica.

Astfel, cele mai mari investitii prin FSDI in urmatorii patru ani se vor realiza in sanatate, prin constructia unui spital republican si a opt spitale regionale. Valoarea totala finantata din FSDI este de circa 3,5 miliarde euro. Alte 3 miliarde euro vor viza constructia de autostrazi si cai ferate rapide, avand prioritate autostrazile care nu pot fi definitivate sau demarate din fonduri europene pana in 2020. "FSDI, impreuna cu alte banci internationale, BEI, BERD si Banca Mondiala, care si-au exprimat deja interesul in discutiile pe care le-am avut, va construi in parteneriat public- privat autostrazi pe care le va detine pentru o perioada de 30 ani si care vor fi cedate inapoi statului roman, pe masura ce bugetul de stat va avea disponibilitati pentru a le rascumpara", se mai arata in documentul citat.

De asemenea, prin acest fond suveran se vor mai aloca sume pentru extinderea transportului feroviar de mare viteza si pentru dezvoltarea industriei de armament (prin extinderea capacitatilor existente).

"Desi bugetul de stat se va diminua, initial, cu 2,6 miliarde lei, bani care nu se vor mai incasa din dividendele companiilor de stat, datorita activitatii economice puternice a FSDI, ulterior se vor incasa la buget sume din taxe si impozite de aproximativ 9 miliarde lei. In acest fel, in 2020, surplusul anual adus la bugetul de stat de catre FSDI va fi de cel putin 6 miliarde lei", estimeaza guvernantii.

 

Un alt obiectiv indraznet al coalitiei de guvernare vizeaza crearea a circa 850.000 de noi locuri de munca cu norma intreaga pana in 2020. "Mizam pe 50.000 de noi locuri de munca in constructii, ca urmare a propunerii noastre de eliminare a TVA pentru vanzarea de locuinte si a impozitului pe transferul proprietatilor cu valori sub 100.000 de euro. Alte 30.000 - 40.000 de noi locuri de munca vor aparea in industria IT, pentru care Guvernul propune extinderea neimpozitarii veniturilor specialistilor cu studii superioare si medii. Peste 50.000 de noi locuri de munca vor fi create in domeniul sanitar, prin constructia celor noua mari spitale ce vor fi inaugurate pana in 2020, dar si prin deblocarea tuturor posturilor de medici din toata tara si scoaterea lor la concurs pana cel tarziu in primavara anului 2017. Si in industrie vom avea sectoare cu zeci de mii de angajati in plus, in special in industriile extractiva, prelucratoare, auto, a procesarii agroalimentare, in industria siderurgica, dar si in cea de armament si de aparare", se mai arata in documentul publicat de PSD si ALDE.

O alta sursa bugetara foarte importanta, care impreuna cu FSDI ar putea genera peste 300.000 de noi locuri de munca in economie, o reprezinta fondurile europene. "Estimam ca, pana in 2020, fondurile structurale vor fi absorbite in proportie de peste 72% (restul pana la 100% va fi absorbit pana la 31 decembrie 2023", se mai precizeaza in documentul citat.

Numarul salariatilor din educatie va creste, de asemenea, potrivit estimarilor, in special ca urmare a constructiei a circa 2.500 de crese si gradinite, cu prioritate in regiunile in care spiritul antreprenorial este mai putin dezvoltat si in zonele izolate.

"Ne punem mare incredere si in atingerea obiectivului de a avea in Romania anului 2020 peste un milion de cetateni cu salariul brut mai mare de 1.000 de euro, facand parte din clasa de mijloc, fata de mai putin de 200.000, cati sunt in prezent. In aceste conditii, dar si prin investitiile masive ale statului, prin FSDI si din fonduri europene, salariul mediu brut in Romania se va apropia, in 2020, de 1.000 de euro.

Concomitent, vom corobora si cresterea nivelului salariului minim la cel putin 1.750 lei in 2020, acesta atingand 44% din salariul mediu in 2020.

 

Pentru incurajarea mediului de afaceri, guvernantii propun reducerea impozitului pe venit, de la 16% la 10% si a contributiilor de la 39,25% la 35%, incepand cu 1 ianuarie 2018. Astfel, costurile pe munca vor scadea de la 175 de euro, cat sunt in prezent pentru plata a 100 de euro net, la 161 de euro.

Dar nu numai marile companii sau cele medii vor fi incurajate sa se infiinteze si sa-si dezvolte activitatea in Romania, conform Executivului, ci si microintreprinderile si persoanele cu activitati independente. In acest sens, microintreprinderile care au intre 1 si 9 angajati vor plati un impozit pe cifra de afaceri de doar 1%, atat timp cat rulajul nu va depasi plafonul de 500.000 de euro. In prezent, microintreprinderile care depasesc plafonul de 100.000 de euro platesc 16% impozit pe profit, iar cele care au doar un angajat platesc 2% din cifra de afaceri. Aceasta masura va fi implementata din luna martie 2017.

Liber-profesionistii, entitatile de tip PFA si alte tipuri de persoane juridice vor datora impozit pe venit 10%, fata de 16% in prezent, iar contributiile sociale si de sanatate se vor plati doar ca persoana fizica si nu pentru activitatea desfasurata.

CAS-ul se va putea plati la fondurile proprii de pensii (private), fara a mai exista obligatia de a se plati la bugetul asigurarilor sociale de stat, iar CASS-ul se va plati integral ca persoana fizica, la nivelul salariului minim pe economie, indiferent de numarul de activitati desfasurate. CASS nu se va mai plati de catre persoanele care realizeaza venituri independente, dar care sunt scutite de plata acestei contributii (pensionari, persoane cu handicap, tineri, persoane aflate in intretinere etc).

Toate acestea vor permite ca persoanele cu activitati independente sa nu mai fie nevoite sa depuna raportari lunare sau trimestriale ca in prezent, ci acestea sa depuna o singura declaratie pe an, in primul trimestru al anului urmator obtinerii veniturilor.

 

In perioada 2014-2023, Romania are la dispozitie o alocare financiara totala de circa 31 miliarde euro din fondurile structurale si de investitii (FESI). Din aceasta suma, aproximativ 23 miliarde euro sunt alocate programelor operationale finantate din fonduri structurale, iar 8 miliarde euro revin Programului National de Dezvoltare Rurala (PNDR). Guvernul isi propune accelerarea ritmului de cheltuire a fondurilor europene, pentru a ajunge la o rata de 72,5% (92,3 miliarde lei) pana la 31 decembrie 2020 si de 100% pana la 31 decembrie 2023.

Guvernul sustine alocarea a 800 milioane de euro pentru sectorul de mediu, suma disponibila prin intermediul Programului Operational Infrastructura Mare (POIM).

 

Guvernul propune constructia a opt spitale regionale, organizate cu statutul de "centre de urgenta-excelenta", ce vor avea, in total, circa 1.000 paturi, 10 clinici, un centru de cercetare si vor fi dotate cu echipamente de ultima generatie. Se mai propune constructia cate unui cartier adiacent de locuinte pentru medici si personal, respectiv a infrastructurii de cazare pentru rudele si insotitorii pacientilor (hotel cu minimum 50 de locuri). Costurile estimate de guvernanti pentru acest proiect se ridica la 300 milioane de euro/ spital.

Cel de-al noualea spital va fi construit in Bucuresti, urmand a fi organizat tot ca un "centru de urgenta-excelenta si cercetare", pentru toate specialitatile. Obiectivul va avea peste 2.500 de paturi, 30 de clinici si 2-5 centre de cercetare. Adiacent acestui spital, se va construi un campus medical, care va include facilitati (scoala, gradinita, magazine etc.) pentru cadrele medicale, dar si facilitati de cazare pentru insotitorii pacientilor (hotel cu minimum 2.000 de locuri). Costurile pentru implementarea acestui proiect vor depasi 1,1 miliarde euro.

Investitiile propuse mai vizeaza reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ dotarea (avand in vedere intarzierile majore in pregatirea proiectelor pentru cele 3 spitale regionale si a pericolului pierderii acestor sume) a cel putin 15 spitale judetene, a minimum 150 de ambulatorii de specialitate si a circa 25 de unitati de primire a urgentelor (UPU).

 

Coalitia de guvernare vizeaza infiintarea unui program prioritar denumit "Modernizarea Satului Romanesc", precum si prin stabilirea de prioritati si comasarea tuturor programelor de finantare a pachetului de baza intr-un singur program (PNDL), cu un singur minister integrator si cu aceleasi reguli de implementare.

Printre masurile propuse, se afla:

● cresterea procentului de racordare la serviciile de apa, de la 77% in prezent la 87% pana in 2020;

● cresterea procentului de racordare la serviciile de canalizare de la 34% in prezent la 60% pana in 2020;

● cresterea procentului de drumuri modernizate, de la 38% in prezent la 61% pana in 2020;

● cresterea procentului de proprietati cadastrate si inregistrate, de la 40% in prezent la 80% pentru locuinte si 100% in cazul terenurilor agricole;

● toate scolile urmeaza sa aiba autorizatie de functionare pana in 2020.

 

In vederea realizarii obiectivelor din pachetul minim de servicii, Guvernul sustine alocarea urmatoarelor resurse financiare:

● program de investitii pentru modernizarea drumurilor judetene (2017-2020): 2,7 miliarde euro (din care 946 milioane de euro reprezinta fonduri nerambursabile si 1,77 miliarde euro - bani de la bugetul de stat);

● program de investitii pentru modernizarea drumurilor comunale (2017-2020): 3,8 miliarde euro (440 milioane de euro fonduri nerambursabile si 3,4 miliarde euro de la bugetul de stat);

● program de investitii pentru serviciile de apa-canalizare (2017-2020): 5,89 miliarde euro (3 miliarde euro fonduri nerambursabile si 2,89 miliarde euro de la bugetul de stat);

● program de investitii pentru conformarea colectarii si tratarii deseurilor (2017-2020): 352 milioane de euro, din fonduri nerambursabile;

● program de investitii pentru servicii de cadastru (2017-2020): 913 milioane de euro (313 milioane de euro fonduri nerambursabile si 600 milioane de euro de la bugetul de stat);

● program de investitii in termoizolarea locuintelor (2017-2020): 2,1 miliarde euro (1,1 miliarde euro fonduri nerambursabile si un miliard de euro de la bugetul de stat);

● program de investitii in infrastructura sociala din zonele rurale (educatie, sanatate, cultura, sport, in 2017-2020): 1,3 miliarde euro (522 milioane de euro fonduri nerambursabile si 788 milioane de euro de la bugetul de stat);

● program pentru constructia de locuinte publice pentru tineri, persoane aflate in dificultate (cu venituri reduse, chiriasi evacuati etc.) si locuinte de serviciu pentru medici, profesori, personalul din aparare si siguranta publica (peste 2.500 de locuinte, pana in anul 2020).

 

Un alt punct esential din programul de guvernare vizeaza refacerea si extinderea sistemului de irigatii, prin reabilitarea infrastructurii principale, de la priza de apa pana la statiile de punere sub presiune, pentru circa doua milioane de hectare de teren. Programul se va desfasura in trei etape, urmand a fi reabilitate, in total, 86 de amenajari de irigatii: in prima faza (demarata in 2017) vor fi reabilitate 40 de amenajari, deservind o suprafata de 1,3 milioane de hectare; in a doua etapa (2018) vor fi reabilitate 37 de amenajari deservind o suprafata de 490.000 de hectare, iar in a treia etapa (2019-2020) vor fi reabilitate noua amenajari deservind o suprafata de 190.000 de hectare. Beneficiarii programului vor fi reprezentati de 484 de organizatii ale utilizatorilor de apa pentru irigatii, cu peste 200.000 de utilizatori care detin exploatatii agricole in amenajarile de imbunatatiri funciare.

 

In prezent, Romania se afla in procedura de infringement din cauza problemei calitatii aerului. Particulele in suspensie cu efect nociv se gasesc in special in emisiile poluante generate de industrie, trafic si incalzirea locuintelor si pot provoca astm, afectiuni cardiovasculare, cancer pulmonar si deces prematur. Guvernul va raspunde, astfel, provocarilor referitoare la calitatea aerului din Romania prin implementarea Strategiei Nationale de Imbunatatire a Calitatii Aerului, care va stabili un echilibru durabil intre nevoia unui aer mai curat si exigentele unor platforme economice care sa contribuie la dezvoltarea Romaniei si la cresterea perspectivelor de viata.

Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de monitorizare a calitatii aerului va presupune:

● dezvoltarea si optimizarea Retelei Nationale de Monitorizare a Calitatii Aerului (RNMCA);

● dezvoltarea unui sistem de prognoza a calitatii aerului;

● dezvoltarea unui sistem unic, interactiv, de inventariere a emisiilor de poluanti in aer, prin crearea unei baze de date in conformitate cu cerintele directivei INSPIRE. Reducerea emisiilor de elemente poluante in atmosfera va presupune un set de masuri legislative care sa incurajeze marii poluatori sa adopte tehnologii specifice de filtrare a emisiilor atmosferice, in conformitate cu legislatia europeana. La nivel guvernamental, va fi elaborat un plan de conformitate prin care se va verifica periodic daca marii poluatori atmosferici au adoptat sau nu masurile solicitate, in vederea reducerii de noxe din atmosfera.

Planul integrat de dezvoltare economica urbana va cuprinde un set de masuri privind reducerea emisiilor de noxe in atmosfera, prin masuri proactive si de preventive, deopotriva.

Impactul financiar al acestui program a fost estimat la 22 milioane de euro, fonduri asigurate prin POIM si de la bugetul de stat.

 

Obiectivul principal al programului este reducerea efectelor si a pagubelor cauzate asupra populatiei de fenomenele naturale asociate principalelor riscuri accentuate de schimbarile climatice, in principal de eroziune costiera, prin reabilitarea, in trei etape, a 30 km de plaje. In acest sens, se vor intreprinde urmatoarele:

● activitati de reabilitare si protectie a plajelor, incluzand innisipari artificiale, crearea de noi plaje, diguri si epiuri pentru retentia nisipului, diguri de stabilizare a plajelor;

● lucrari de consolidare, drenaje, ziduri de sprijin;

● utilizarea tehnologiei satelitare pentru construirea unor proiectii privind evolutia fenomenului de eroziune si pentru evaluarea impactului masurilor luate in vederea limitarii fenomenului de eroziune costiera.

Programul se va derula in perioada 2017-2023, si va viza zona litorala a tarii noastre, intre Stavilarul Periboina si Stavilarul Edighiol, precum si in zona de sud a zonei costiere, respectiv Mamaia Centru si Mamaia Nord, pana la limita UAT Navodari, Agigea, Eforie Centru, Eforie Sud (Eforie Sud 1 si Eforie Sud 2), Costinesti Sud, Mangalia (Olimp, Neptun, Jupiter - Venus, Saturn, Mangalia), 2 Mai, Portul Tomis, pana la Portul Constanta, respectiv Balta Mangalia.

Impactul financiar al acestui proiect a fost evaluat la circa 600 milioane de euro, finantarea provenind prin POIM si fiind comuna cu aceea pentru protectia la inundatii.

 

Guvernul a anuntat ca sustine dezvoltarea infrastructurii de transport rutier, constructia unei retele eficiente de autostrazi, drumuri expres, sosele care sa faca legatura intre regiunile Romaniei, precum si intre Romania si alte state, prin continuarea proiectelor, in special a celor sustinute prin Master Planul General de Transport (MPGT). In vederea dezvoltarii transportului rutier, Guvernul sustine urmatoarele investitii:

In ansamblu, capitolul privind planurile viitorului Minister al Transporturilor este similar celui inclus in MasterPlanul General de Transport, prezentat, analizat si dezbatut in mai multe randuri in ultimii doi ani. Pentru lecturarea variantei integrale a Planului de Guvernare PSD-ALDE, respectiv pentru consultarea listei ministrilor noului Cabinet investit in functie la 4 ianuarie 2017, click aici! si aici!