Avem sau nu o criza artificiala a lemnului in Romania? Asociatia Industriei Lemnului - Prolemn a luat pulsul sectorului printr-un chestionar prin care a cerut feedback-ul profesionistilor din domeniul padurilor si industriei lemnului, sondaj sustinut si de Asociatiei Producatorilor de Mobila din Romania si distribuit si de Fordaq - Comunitatea Forestierilor, pentru o reprezentativitate cat mai larga.La chestionar au raspuns 189 de reprezentanti ai unor companii de pe intregul lant valoric al lemnului, ceea ce face ca rezultatele sa aiba un grad ridicat de reprezentativitate pentru intreaga ramura a economiei bazata pe lemn.
Aproximativ jumatate din raspunsuri au venit dinspre industria de prelucrare a lemnului (alte activitati decat productia de mobila), 19,6% din cadrul sectorului de exploatare a lemnului, 15% din industria mobilei si 9% din silvicultura. Au fost reprezentate si companii mari si foarte mari, dar 60% dintre respondenti reprezinta companii cu o cifra de afaceri mai mica de 1 milion de Euro anual. Raspunsurile sunt foarte omogene, varianta acestora este foarte mica dupa domeniu de activitate principal si dimensiunea companiei, ceea ce da obiectivitate maxima tendintelor.
Politici publice gresite in plina criza artificiala a preturilor
Intrebarile chestionarului au sondat perceptia asupra situatiei din piata, confruntata cu preturi foarte mari la materialul lemnos, pe intregul lant. Pretul mediu al lemnului la licitatiile organizate de RNP- Romsilva pentru produse principale (productia anului 2022) a crescut de peste 2,5 ori! Aceste cresteri se transmit deja pe lantul valoric, pana la consumatorul final: preturi dublate la cheresteaua de rasinoase, cresteri de 60-70% la peleti, preturi dublate la OSB, 40-50% la PAL, 30-60% la mobila.
Sondajul AIL - Prolemn a incercat sa determine daca lipsa de materie prima si preturile enorme sunt determinate de mecanisme economice normale, de raportul dintre cerere si oferta si tendintele pietelor internationale, sau sunt un rezultat artificial, efectul politicilor publice si deciziilor administrative care au afectat sectorul in ultima perioada.
Raspunsurile au fost graitoare. Aproape 90% dintre respondenti (89,4%) considera ca avem o criza artificiala a lemnului in acest moment iar 95,8% cred ca directia politicilor publice pentru sector este gresita!
Trei sferturi dintre respondenti au achizitionat sau exploatat mai putin lemn decat anul trecut cu mai mult de 10%. Dintre acestia, jumatate au achizitionat sau exploatat mai putin cu minim 30%!
Pe intregul lant valoric, doar 20% dintre respondenti au stocuri normale de materie prima. Ingrijorator este ca 55% dintre companiile respondente arata ca nivelul redus al stocurilor creeaza incertitudini cu privire la capacitatea de onorare a contractelor.
Efecte economice si sociale ale crizei
Companiile din sectorul padure-lemn au in acest moment aproximativ 150.000 de angajati si o cifra cumulata de afaceri de peste 7,1 miliarde de Euro. Contributia sectorului la formarea PIB este de aproximativ 3,5%, iar prin exporturile de produse cu valoare adaugata extrem de ridicata contribuie cu 3,5 miliarde de Euro net la balanta comerciala a Romaniei.
Dar criza va afecta acest sector dinamic si vital al economiei, cu efecte dezastruoase in plan social.
Din cauza stocurilor reduse si a dificultatilor de aprovizionare cu resursa, aproximativ 61% dintre respondenti au previzionat ca vor suferi in viitorul apropiat o reducere semnificativa a productiei. Unul din cinci (19% din total) estimeaza o reducere drastica a activitatii, cu cel putin 50%.
Productia redusa va atrage disponibilizari si inchideri de unitati de productie, care vor afecta comunitatile din zonele dependente de padure, unele dintre cele mai dezavantajate zone din tara. Peste 80% din respondenti au aratat ca vor apela la reducerea personalului pentru a compensa lipsa materiei prime, iar 25% din total previzioneaza inchiderea de capacitati de productie (sectii, puncte de lucru).
Solicitarile sectorului, in ordinea prioritatilor
Chestionarul a solicitat opinia si in privinta masurilor care se impun pentru depasirea acestui moment de criza. In ordinea preferintelor exprimate de respondenti, cele mai importante masuri pe care factorii de decizie le pot lua sunt urmatoarele:
- Ministerul Mediului trebuie sa modifice OM 1947/2021 privind procedura de revizuire a amenajamentelor silvice, astfel incat procedura sa se aplice pentru viitor si sa nu afecteze volumul de masa lemnoasa disponibil in piata (64,6%)
- RNP - Romsilva sa ofere masa lemnoasa in piata la nivelul posibilitatii de recolta stabilita de amenajamentele silvice (56,1%)
- O finantare corecta a domeniului padurilor in Planul National Strategic, de minim 5%, la nivelul median al alocarii din statele europene (50,8%)
“In industria lemnului asistam la o criza artificiala de resursa de lemn indusa de politicile publice pentru sectorul forestier gresit directionate. Criza a inceput in primavara anului trecut prin implementarea SUMAL 2.0, s-a amplificat in toamna sub efectul deciziei de revizuire retroactiva a avizelor de mediu pentru amenajamentele silvice reglementata prin OM 1947/2021 si a devenit dramatica in conditiile unei oferte de masa lemnoasa oferita la licitatiile principale de catre RNP - Romsilva redusa cu 40% fata de anii anteriori. Industria lemnului nu poate face fata unei cresteri artificiale a preturilor de 2,5 ori pentru resursa de lemn si mai ales lipsei de resursa. Capacitatile de productie se redimensioneaza la resursa fizic existenta. Am asistat si asistam la inchideri de capacitati de productie mari, dar decidentii nu au perceput anvergura crizei. Acest sondaj arata fara echivoc anvergura crizei si masurile simple care trebuie luate. In final, costurile crizei artificiale de resursa de lemn vor fi platite de toti consumatorii de produse din lemn - iar aici se regaseste intr-un fel sau altul toata populatia Romaniei, de la consumatorii de lemn de foc, cherestea, ambalaje, materiale de constructii pana la mobila. Dar sunt si costuri sociale ridicate - a se vedea disponibilizarile de personal si chiar costuri de mediu care sunt ignorate. Daca folosim mai putin lemn, vom folosi mai mult plastic, beton si ciment si vom arde mai mult carbune, cu efectele bine-cunoscute!“ Catalin Tobescu, Presedinte, AIL - Prolemn
