Piata de energie: eficienta masurilor guvernamentale propuse si ce ar trebui facut

Reducerea TVA de la 19% la 5% este o masura care ar determina o crestere a pretului mediu al gazelor cu circa 94% fata de pretul mediu al anului 2020, pentru toti consumatorii casnici, cu un impact bugetar de aproximativ 3 miliarde lei in urmatoarele 9 luni ale anului 2022, potrivit unei analize publicate de Asociatia Energia Inteligenta (AEI). Totodata, reprezentantii AEI sustin ca plafonarea marjei la 5% este, totodata, o masura care ar determina o crestere a pretului mediu al gazelor cu circa 83% fata de pretul mediu al anului 2020, pentru toti consumatorii casnici, cu un impact bugetar de aproximativ 7 miliarde lei in urmatoarele 9 luni ale anului 2022. Specialistii spun ca aceste masuri sunt putin eficient si nu ar schimba starea actuala de fapt. Cumuland scaderea TVA la 5% cu plafonarea marjei comerciale la 5%, pretul gazelor naturale la consumatorul casnic ar creste fata de anul 2020 cu 62%, la un nivel de 217 lei/MWh.

Referitor la continuarea plafonarii/ compensarii facturii la gaze pe modelul existent in prezent, in urma acestei masuri s-ar creste pretul gazelor cu circa 76% fata de pretul mediu al anului 2020, pentru aproape 55% din consumatorii casnici, cu un impact bugetar calculat la 4,4 miliarde lei in urmatoarele 9 luni ale anului 2022. "Este o masura absurda, care daca a fost tolerata pana in prezent, nu ar trebui sub nicio forma sa continue, din cauza faptului ca ea avantajeaza anumiti furnizori si consumatorii bogati, fiind inechitabila si nejusta pentru majoritatea consumatorilor", mai arata reprezentantii AEI.

 

 

Expertii AEI spun ca este imposibila o reglementare a pretului, deoarece majoritatea producatorilor de gaz si energie, dar si unii dintre furnizori au contracte de vanzare-cumparare deja incheiate la preturile pietei pe intreg anul sau chiar pentru anii viitori. "Astfel, nu exista cantitatea necesara disponibila in piata pentru a o reglementa. Suspendarea contractelor incheiate in piata nu se poate realiza decat in conditii de forta majora sau insolventa, astfel nu ai cum sa-ti propui acest lucru de la 1 aprilie 2022. Incepand cu luna aprilie, cantitatile consumate de majoritatea consumatorilor vor scadea substantial, astfel incat energia nu mai constituie o apasare reala pe bugetul lor lunar, iar consumatorii casnici si non casnici care au cu adevarat probleme pot sa fie ajutati prin Planul de Masuri de Urgenta Energetica lansat in august 2021 de Asociatia Energia Inteligenta", spun specialistii.

Daca, totusi, s-ar aplica aceasta masura si s-ar replafona pretul la producator pentru totii consumatorii un nivel de 68 lei/MWh (valoarea existenta in OUG nr. 114/2019), pretul la consumatorul final tinand seama de ponderea importului, pretul gazelor de import (pretul TTF), cresterea tarifelor de transport, distributie si inmagazinare a gazelor la 1 aprilie 2022, ar aduce un pret de 225 lei/MWh, o crestere a pretului gazelor cu circa 67% fata de pretul mediu al anului 2020. O astfel de constructie ar duce la blocarea, din nou, a exploararii gazelor din Marea Neagra (asa cum s-a intamplat si in cazul OUG nr. 114), la insolventa unor producatori de gaze, la reducerea investitiilor in dezvoltarea exploatarii gazelor naturale, la cresterea importurilor si implicit a preturilor la gaze in viitor etc., mai estimeaza expertii AEI.

 

Ca alternativa la aceste masuri, AEI a propus, inca din luna august 2021, Planul de Masuri de Urgenta Energetica, ce prevede:

● aplatizarea virfurilor de cost a facturilor la gaze, care conform estimarilor AEI inseamna o reducere a pretului gazelor dupa aprilie 2022 cu circa 3%, fata de pretul previzionat in anul 2022, fara impact asupra bugetului national;

● publicarea marjei comerciale pe facturile de gaze, care conform estimarilor AEI inseamna o reducere a pretului gazelor dupa aprilie 2022 cu circa 2%, fata de pretul previzionat in anul 2022, fara impact asupra bugetului national;

● modificarea legislatiei si a normelor Gas Release Program, astfel incat sa nu se mai creasca artificial pretul gazelor printr-o falsa diferenta intre cerere si oferta. Conform estimarilor AEI, inseamna o reducere a pretului gazelor dupa aprilie 2022 cu circa 3%, fata de pretul previzionat in anul 2022, fara impact asupra bugetului national;

● separarea activitatilor de trading de cea de furnizare en detail, astfel incat sa se reduca activitatea de specula din piata. Conform estimarilor AEI, pe baza datelor de istoric, inseamna o reducere a pretului gazelor dupa aprilie 2022 cu circa 3% fata de pretul previzionat in anul 2022, fara impact asupra bugetului national;

● rapoarte privind pretul mediu stabilit pe piata de gaze, astfel incat sa se cunoasca nivelul pretului correct si sa nu se mai accepte atat de usor de catre consumatori a oricarui pret cerut de furnizor. Conform estimarilor AEI pe baza datelor de istoric, inseamna o reducere a pretului gazelor dupa aprilie 2022 cu circa 0,5% fata de pretul previzionat in anul 2022, fara impact asupra bugetului national;

● reducerea TVA de la 19% la 5% care conform estimarilor AEI, inseamna o reducere a pretului gazelor de la 1 aprilie 2022 cu circa 12% fata de pretul previzionat in anul 2022, cu un impact asupra bugetului national de aproximativ 3 miliarde lei;

● plafonarea marjei comerciale la 5% care conform estimarilor AEI inseamna o reducere a pretului gazelor de la 1 aprilie 2022 cu circa 20%, fata de pretul previzionat in anul 2022, cu un impact asupra bugetului national de 7 miliarde lei.

 

 

Cumulul acestor masuri ar determina o crestere a pretului gazelor cu circa 24% fata de pretul mediu al anului 2020 pentru 60% din consumatorii casnici si pastrarea aceluiasi pret cu cel din anul 2020 pentru 40% din consumatorii carora li s-ar aplica si programul de consumator vulnerabil dupa largirea bazei si a conditilor de vulnerabilitate. Impactul bugetar ar fi de circa 11,2 miliarde lei in urmatoarele 9 luni ale anului 2022, dar aproximativ 7 miliarde lei ar fi, in fapt, venituri incasate de stat de la consumatori tocmai datorita acestor cresteri ale pretului la gaze.

 

La randul lor, membrii Asociatiei Furnizorilor de Energie din Romania (AFEER) isi exprima ingrijorarea ca, nici pana acum, la aproape patru luni de la adoptarea legislatiei si emiterea primelor facturi, nu au primit inapoi banii cheltuiti cu plafonarea si compensarea preturilor la energie electrica si gaze naturale. Mai mult, prin noul Ordin comun al ministrilor Muncii, Energiei si Finantelor privind decontarea facturilor, se prelungeste nejustificat termenul de rambursare a sumelor cheltuite de furnizori, spre limite absolut insuportabile, spun acestia.

"Atragem atentia cu fermitate ca riscul de a intra in insolventa sau chiar faliment creste exponential cu timpul in care statul nu deconteaza cheltuielile facute de catre furnizori. Mai mult, un eventual blocaj financiar in plina iarna ar fi devastator pentru siguranta sistemului energetic national. Cu mici exceptii, care nu totalizeaza mai mult de 0,1% din piata de energie, companiile nu au primit niciun ban, desi facturile cu plafonarile si compensarile cuvenite consumatorilor au inceput sa fie emise din noiembrie 2021. Pana acum, subventiile prin plafonarea si compensarea preturilor la energie, legiferate de autoritati, au fost suportate din banii furnizorilor, inclusiv din bani imprumutati. Nu este nici rolul, nici expertiza companiilor sa faca protectie sociala. Acesta este rolul statului", a declarat Laurentiu Urluescu, presedintele AFEER.

Mai mult, prin noul Ordin comun nr. 183/112/173 din 2022 al ministrilor Muncii, Energiei si Finantelor se prelungeste arbitrar termenul de decontare al facturilor. Potrivit noului Ordin, toti furnizorii trebuie sa refaca aproape toata documentatia pentru decontarea cheltuielilor facute cu plafonarea si compensarea facturilor.

"Acest lucru implica un nou efort operational si prelungeste termenul de rambursare a cheltuielilor furnizorilor spre sfarsitul perioadei de aplicare a schemei de subventionare a consumatorilor, 31 martie 2022. Vorbim de sute de milioane de euro pe care furnizorii i-au cheltuit, majoritatea din credite bancare, fara sa ii primeasca inapoi de la stat. Aceasta situatie nu mai poate continua! Si nu pentru ca nu mai vor furnizorii, ci pentru ca nu mai pot", a precizat reprezentantul AFEER.

 

Propunerile AFEER pe termen scurt contin, printre altele, cresterea ajutorului financiar oferit clientilor vulnerabili. Pentru a simplifica implementarea schemei, ajutorul ar putea sa fie acordat prin intermediul primariilor, pe baza unui voucher, acordarea unui ajutor financiar de la stat pentru toti consumatorii casnici, in cuantum fix, direct in factura, pentru o perioada de timp stabilita (de exemplu 50 lei/luna). In acest mod, fiecare consumator va putea sa observe direct pe factura existenta si cuantumul ajutorului, iar verificarea de catre autoritati ar fi mult simplificata si, in consecinta, termenul de rambursare a cheltuielilor facute de catre furnizori ar fi mult diminuat.

De asemenea, furnizorul care a acordat ajutoarele financiare sa poata opta pentru compensarea sumelor pe care le are de recuperat de la stat cu obligatiile de plata datorate la buget.

Sunt necesare scaderea cotei de TVA aplicabile serviciilor de furnizare a energiei electrice si gazelor naturale, eliminarea accizei la energia electrica si gaze naturale, precum si acoperirea, de la bugetul statului, a contravalorii sumelor aferente schemelor de ajutor de stat privind bonusul de cogenerare de inalta eficienta si certificatele verzi.

Pe termen lung, propunerile AFEER includ adoptarea unor masuri legislative pentru promovarea constructiei de noi capacitati de productie, implementarea masurilor de crestere a eficientei energetice, urmarirea de catre autoritatile abilitate a indeplinirii etapelor intermediare pentru atingerea obiectivelor din PNRR referitoare la sistemul energetic.

"Apreciem ca deja sunt intarzieri importante in ceea ce priveste cadrul de reglementare national, care sa faciliteze accesul investitorilor la diferitele fonduri pentru dezvoltarea capacitatilor de producere a energiei si a retelelor electrice, puse la dispozitia Romaniei prin reglementari ale UE", puncteaza membrii AFEER.

Furnizorii cer, totodata, urgentarea deciziei privind exploatarea gazelor din zona economica exclusiva a Romaniei la Marea Neagra.